x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul regal din Calea Victoriei (I)

0
Autor: Simina Stan 09 Oct 2008 - 00:00

Palatul din Calea Victoriei a trecut prin diferite faze de construcţie între 1820 şi 1950. Clădirea Golescu în stil neoclasic, modestă ca aspect şi dimensiuni, care avea doar 25 de încăperi, a îndeplinit rolul de palat domnesc timp de aproape un secol.



În Bucureştii începutului de secol XIX, instabilitatea politică şi economică nu permitea construirea unor clădiri somptuoase pentru instituţiile publice. În majoritatea cazurilor, acestea îşi aveau sediul în case boiereşti a căror destinaţie fusese schimbată parţial sau total. Palatul domnesc, instituţie cu o dublă funcţiune – cea de reprezentare şi cea de reşedinţă –, nu a fost o excepţie.


Casa boierească

În anul 1837, casa construită de Dinicu Golescu în 1820 era transformată în "palat de ţeremonie", folosit numai pentru primiri oficiale, întrucât domnitorii Alexandru Ghica, Barbu Ştirbey şi Gheorghe Bibescu erau proprietarii unor palate impozante în Bucureşti ce aparţineau familiilor lor. După Unirea Principatelor din ianuarie 1859, această clădire a devenit reşedinţa princiară din Bucureşti a lui Alexandru Ioan Cuza, iar din 10 mai 1866, a lui Carol I.
România şi-a câştigat Independenţa în urma Războiului ruso-turc din 1877-1878, iar în 1881 s-a proclamat Regat. Noile realităţi politice impuneau construirea unei reşedinţe care să corespundă unei Curţi Regale atât în ceea ce priveşte necesităţile locuirii Majestăţilor Sale, cât şi să dispună de suficiente spaţii pentru reuniuni oficiale, dar şi pentru adăpostirea personalului.

Palatul din Calea Victoriei a trecut prin diferite faze de construcţie între 1820 şi 1950. Clădirea Golescu în stil neoclasic, modestă ca aspect şi dimensiuni, care avea doar 25 de încăperi, a îndeplinit rolul de palat domnesc timp de aproape un secol. În 1837 a fost reparată de arhitectul Villacrosse şi de inginerul Arthur Borroczyn pentru a deveni "palat de ţeremonie". Conform mai multor documente de arhivă se pare că a existat un proiect datat 1863 pentru construirea unui nou palat regal, ceea ce sugerează că Alexandru Ioan Cuza avusese intenţia de a extinde această clădire. Planurile acestuia nu s-au materializat, iar vechea reşedinţă Golescu a rămas aşa cum fusese clădită până în 1881, când în Jurnalul lui Carol I apar primele note despre întâlnirile cu arhitecţii Paul Gottereau şi Grigore Cerkez pentru a discuta planurile noilor corpuri.


Palat Domnesc

Gheorghe Crutzescu descrie interioarele palatului aşa cum erau în 1872 în cartea sa "Podul Mogoşoaiei": "În vestibul, pe panele de lemn datorate lui Sthor din Baden, erau agăţate vederi din România şi Constantinopol. La stânga era Sala aghiotanţilor şi Sala de aşteptare, la dreapta, camera Mareşalului Palatului şi biroul Cancelariei Domneşti. În fundul vestibulului un geamlâc mare, împodobit cu o draperie de catifea roşie cu ciucuri de fir, luminator, scara păzită jos de doi lupi de fier turnaţi la Berlin. La stânga scării, jos, era sufrageria cea mare pentru mesele oficiale, cu tavanul purtat de un îndoit rând de coloane, cu mobilierul de stejar acoperit cu reps verde.
La etajul de sus, în capul scării se deschidea, la dreapta sala tronului, cu draperii de catifea stacojie brodate cu aur, cu tavanul pictat în frescă, cu tronul aurit sub baldachin de catifea, cu policandre aurite, oglinzi mari, şi două sobe monumentale de teracotă. În fundul sălii dând spre curte, se înşirau trei saloane. Salonul albastru, Salonul Louis XV şi Salonul chinezesc, care adăpostea o frumoasă colecţie de porţelanuri şi cele patru admirabile Gobelins-uri ce aparţinuseră domnitorului Alexandru Ghica. Alături sufrageria intimă, cu desene de Kaulbach pentru operele lui Goethe, apoi biblioteca, în sfârşit cabinetul de lucru, plin cu arme vechi şi tablouri, unul înfăţişând intrarea Domnitorului în ţară şi altul cu chipul lui Erlkönig, calul favorit al lui Carol I".


Palatul Regal

Din Jurnalul lui Carol I aflăm desfăşurarea lucrărilor de construcţie între anii 1881 şi 1887. Arhitecţii Paul Gottereau şi Grigore Cerkez au fost însărcinaţi de Curtea Regală în 1881 să construiască clădirea noilor apartamente de recepţiune şi rotonda, fosta clădire Golescu fiind inclusă în noul Palat regal. Clădirile beneficiau de prima instalaţie de iluminat electrică din Bucureşti. Prin proiectul său arhitectul Paul Gottereau a căutat să integreze liniilor neoclasicismului fostei case Golescu noile corpuri de clădire ale Palatului regal. Păstrând linia clasică au fost proiectate două construcţii distincte pentru corpul de ceremonii şi de gardă, subliniind astfel funcţiunea diferită.
În 1885 se continua extinderea reşedinţei regale printr-un nou corp de Gardă, grajduri şi manej, iar simultan în vechea reşedinţă au avut loc reamenajări ale interioarelor. Sala tronului, unde se păstrau însemnele regale şi coroana de oţel, a fost mutată în noua aripă. Palatul regal din Bucureşti. În timpul reamenajării dormitoarelor Majestăţilor Sale, a bibliotecii, a cabinetului Regelui Carol I, a Sălii de suvenire, a Salonului oval, a bibliotecii Reginei Elisabeta şi a Salonului de pictură toate situate în vechiul palat domnesc, arh. Gottereau a introdus o nouă scară de acces la etaj. Toate aceste încăperi au fost demontate în 1934 înaintea demolării casei Golescu, fiind ulterior reamenajate în noua aripă Creţulescu a Palatului.


Incendiul

În noaptea de 6/7 decembrie 1926 un incendiu a distrus complet etajul superior al părţii centrale a palatului construită între 1881-1882. Atunci au ars: Sala Tronului, Sala de Festivităţi, Sala de Argint, Salonul Doamnelor, Sala micilor serbări, Sala prânzurilor de onoare, Biroul şi depozitul Crucii Roşie a MS Regina Maria, scara de Onoare, intrările principale, vestiare, oficii. Reconstrucţia acestui corp încheiată în 1930 a fost considerată în epocă un simbol al Renaşterii Naţionale.


Arhitecţii

Palatul din Calea Victoriei a trecut prin diferite faze de construcţie între 1820 şi 1950. Între anii 1881 şi 1929 Casa Regală a României i-a angajat, pentru extinderea Palatului din Calea Victoriei şi ulterior pentru reconstrucţia corpului central afectat de incendiul din 1927, pe arhitecţii Paul Gottereau, care a lucrat şi la palatul Cotroceni, pe Grigore Cerkez, pe Karel Liman, care a colaborat la construirea Castelului Peleş, a Pelişorului şi a amenajat Castelul Bran, apoi pe arhitectul N.N. Nenciulescu.
Citeşte mai multe despre:   palatul,   calea victoriei,   regal,   palat,   clădiri de patrimoniu

 



Mai multe titluri din categorie

Certificat energetic: preț, valabilitate și modalitate de obținere

Certificat energetic: preț, valabilitate și modalitate de obținere
Galerie Foto Una dintre căutările cele mai frecvente pe Google atunci când vine vorba despre certificatul de performanță energetică este "certificat energetic pret". Datorită interesului mare pentru acest subiect în...

Revoluție în presa română! Jurnalul răstoarnă piaţa de print

Revoluție în presa română! Jurnalul răstoarnă piaţa de print
Cotidianul naţional Jurnalul devine de luni, 25 ianuarie, singurul ziar de investigații jurnalistice de maxim interes din România. În fiecare săptămână, ai 100 de pagini de anchete spectaculoase și reportaje...

Crizantema: de la origine la semnificație

Crizantema: de la origine la semnificație
Crizantemele sunt, cu siguranță, unele dintre cele mai întâlnite flori atât în buchete cât și în aranjamente florale. Cunoscute în popor ca fiind ”reginele toamnei”, crizantemele sunt flori foarte...

Videochat: între prejudecată și adevăr

Videochat: între prejudecată și adevăr
Să recunoaștem că subiectul videochat nu este chiar cel mai dezbătut la noi în țară. Oamenii tind să fugă de discuții care ating această industrie, în principal din cauza lipsei de informații sau din cauza...

Aleg apartament decomandat sau semidecomandat? Care sunt principalele diferențe dintre cele două și cum influențează aceste aspecte prețul locuinței

Aleg apartament decomandat sau semidecomandat? Care sunt principalele diferențe dintre cele două și cum influențează aceste aspecte prețul locuinței
Galerie Foto În cadrul noilor ansambluri rezidențiale, raportul suprafață-preț este foarte important. Confortul este un obiectiv-cheie urmărit de toți cei aflați în căutarea unei locuințe. Nu e de mirare, așadar,...

Top 7 mărci de cafea din București

Top 7 mărci de cafea din București
Căutați un furnizor sau vreți să vă aprovizionați acasă? Aflați care boabe sunt cele mai bune pentru espresso, americano și cappuccino Cafea pentru business – cafea acasă În caleidoscopul mărcilor...

De neratat! Jurnalul îţi oferă miercuri Ghidul complet al noilor contracte la energie electrică

De neratat! Jurnalul îţi oferă miercuri Ghidul complet al noilor contracte la energie electrică
Jurnalul de miercuri face lumină în cea mai apăsătoare problemă a românilor: noile contracte la energia electrică. Din cele 28 de pagini ale Ghidului care apare mâine afli în exclusivitate: - Cum să...

Prezentatorul Burlacul, Răzvan Fodor: ”Cred în dragoste la prima vedere, dar abia de acolo începe munca!”

Prezentatorul Burlacul, Răzvan Fodor: ”Cred în dragoste la prima vedere,  dar abia de acolo începe munca!”
Galerie Foto Cel de-al șaselea sezon Burlacul, ce va fi difuzat în curând, la Antena 1, îl va avea pe Răzvan Fodor în ipostaza de prezentator, dar și sfătuitor pentru Andi Constantin în călătoria sa. Căsătorit de 11...

Minunile din Carpați. Fortăreața care-și deapănă amintirile

Minunile din Carpați. Fortăreața care-și deapănă amintirile
Cetatea Făgărașului păstrează aproape neatinse episoade întregi din istoria românilor, care astăzi pot fi admirate și chiar atinse, după secole. A fost apreciată ca a doua dintre cele mai frumoase cetăți...

Turiștii israelieni vor reveni în România

Turiștii israelieni vor reveni în România
Reprezentanții agențiilor care fac incoming – aduc turiști străini în țara noastră – cer autorităților din România să facă toate demersurile necesare, în perioada următoare, pentru a se putea reveni la ...

In memoriam Ruxandra Garofeanu

In memoriam Ruxandra Garofeanu
Televiziunea Română regretă dispariţia realizatoarei tv şi criticului de artă Ruxandra Garofeanu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând o serie de producţii in memoriam.   Cunoscut om de...

UZPR continuă „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” (III)

UZPR continuă „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” (III)
Luni, 18 ianuarie, de la ora 17:00, continuă seria episoadelor evenimentului online realizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - „Săptămâna Presei Românești. Pagini...

Australia rămâne închisă pentru străini pe tot parcursul anului 2021

Australia rămâne închisă pentru străini pe tot parcursul anului 2021
Autoritățile australiene nu vor să deschidă granițele pentru turiștii străini în acest an, deși majoritatea statelor se află în plină campanie de vaccinare împotriva COVID-19, potrivit secrretarului de stat...

Andi Constantin este Burlacul, în curând, la Antena 1

Andi Constantin este Burlacul, în curând, la Antena 1
Cel de-al șaselea sezon al emisiunii Burlacul, în curând, la Antena 1, îl va avea ca protagonist pe Andi Constantin. Multiplu campion la fitness și antreprenor, Andi este pregătit să plece în cea mai importantă...

Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman lansează seria de episoade online Adela – Tot ce nu se vede pentru site-ul a1.ro

Cristina Ciobănașu și Vlad Gherman lansează seria de episoade online Adela – Tot ce nu se vede pentru site-ul a1.ro
Imediat după premiera serialului Adela, difuzat aseară, de la 20:30, la Antena 1, site-ul a1.ro lansează un nou proiect on-line – emisiunea Adela - Tot ce nu se vede, prezentată de Cristina Ciobănaşu şi Vlad...
Serviciul de email marketing furnizat de