Vitraliul

Oamenii au privit dintotdeauna sticla ca pe un element plin de mister: un lichid solidificat, care straluceste in lumina, desi e facut din nisip. Descoperiti alaturi de noi trecutul, prezentul si viitorul artei vitraliilor!

Persistenta traditiei

Meritul inventarii sticlei a fost atribuit rand pe rand fenicienilor, mesopotamienilor si egiptenilor. De la cei din urma ne-au ramas asa numitele "margele egiptene", confectionate prin infasurarea unui fir de sticla in jurul unui miez de lut.

Incepand din Antichitate pana in Evul Mediu, pe malurile Mediteranei s-au folosit pentru inchiderea golurilor de ferestre luxoasele panouri de alabastru taiat fin si incrustat cu sticla colorata. Totusi, cei dintai care au folosit ferestrele din sticla au fost romanii, care fixau in rame metalice "feliile aplatizate" ale unor mari sfere de sticla suflata.

Vitraliul, in sensul propriu al termenului, avea sa apara insa mult mai tarziu, in secolul al XX-lea, o data cu construirea primului monument gotic: Manastirea Saint-Denis, de catre abatele Suger.

Pe parcursul stilului Gotic, vitraliul a preluat, cu o neegalata stralucire, rolul jucat altadata de pictura in scenografia liturgica, fapt datorat in primul rand structurii arhitecturale aparte a bisericilor perioadei.

In vitralii mesterii medievali au ilustrat complicate interpretari teologice ale unor episoade biblice, fie in culori saturate, vibrante, fie in subtilele acorduri ale "grisaille-ului", cu figuri inscrise in medalioane sau campuri decorative bine delimitate.

Inceputul Renasterii aduce insa cu sine transformarea vitraliului in pura pictura pe sticla. Este de altfel momentul unui puternic reviriment al picturii, ce isi reia locul de principal ornament al arhitecturii. Culorile folosite in aceasta epoca sunt mai putin vii, figurile invadeaza tot spatiul ferestrei, iar nervurile de plumb, anterior tratate decorativ, devin acum un "rau necesar", camuflat pe cat posibil prin compozitie si desen.

Laicizarea societatii isi pune amprenta si asupra acestui domeniu, picturile pe sticla migrand din catedrale spre locuintele particulare si cladirile publice.

Vechea tehnica si simbolismul original se pierd treptat, in secolul al XVIII-lea majoritatea vitraliilor medievale fiind deja inlocuite cu sticla pictata.

Interesul pentru arhitectura gotica, starnit de patrunderea Romantismului in Anglia, va determina o spectaculoasa revitalizare a vitraliului gotic, ale carui secrete sunt redescoperite de un grup de oameni de stiinta si istorici amatori.

La scurt timp dupa aceea, fratii Bolton infiinteaza in America un atelier de vitralii in stil Gotic, ce vor deveni o adevarata moda pana la aparitia stilului distinctiv american.

Acesta s-a nascut din experimentele a doi pictori: John La Forge si Louis Comfort Tiffany, ce doreau sa produca o sticla cu efecte vizuale proprii, fara a mai trebui pictata. Creata si brevetata de La Forge in 1879, sticla opalescenta va fi popularizata de Tiffany. Utilizarea foliei de cupru ca substitut pentru plumb i-a permis lui Tiffany sa creeze abajururile de lampa ce s-au bucurat de un real succes dupa introducerea iluminatului electric. Cu sute de angajati, "Compania de Sticla Tiffany" a realizat mii de vitralii, lansand un stil cu numerosi imitatori pana azi.

In perioada interbelica se inregistreaza o schimbare a gusturilor si un declin al acestei costisitoare arte.

Dar, dupa al doilea razboi mondial, pictorii abstractionisti si expresionisti exploreaza din nou valentele sticlei, in vreme ce vitraliile bisericilor revin la maniera gotica: scene greu de identificat, la care se adauga puritatea atmosferei contemplative create de lumina siI culoare.

Evolutia tehnicii

Multa vreme neschimbata, tehnica traditionala de fabricare a vitraliului consta in montarea intr-o trama cu nervuri din metale neferoase (de regula plumb) a unor piese din sticla turnata manual (saint-gobain), colorata in masa sau pictata si fixarea lor cu mortare si chituri speciale.

In zilele noastre, aceasta tehnica a evoluat mult, de cand, in 1989, in Occident, plumbul tramei, foarte toxic si costisitor, a fost inlocuit cu plumbul sintetic, netoxic si economic. In cadrul acestei evolutii se inscrie si "metoda americana", ce reduce simtitor costurile si timpul de lucru, mentinand standardele calitatii estetice. Iata in ce consta aceasta metoda: pe marginea fiecarei piese de sticla colorata se aplica o banda adeziva din cupru, ce se unge cu o pasta speciala, apoi piesele sunt asamblate si fixate cu un strat de cositor. Montarea oricarui tip de vitraliu se poate face atat pe usi sau ferestre cu tamplarie din lemn, cat si de tip termopan, ceea ce le mareste rezistenta mecanica. Daca ansamblul este de mari dimensiuni, se recomanda montarea intre doua geamuri transparente, pentru a-l proteja.

Decorul de tip vitraliu se poate aplica si pe diverse obiecte (oglinzi, abajururi, vase ceramice), obtinandu-se efecte spectaculoase.

Prezentul si viitorul

Cautand pe Internet am constatat ca motorul Google afisa pentru cheia de cautare "vitralii" un numar impresionant de locatii, dintre care cele mai multe sunt adresele unor ateliere si societati comerciale cu acest obiect de activitate. Ceea ce vine in sprijinul afirmatiei ca s-a inregistrat chiar o explozie a interesului pentru aceasta arta in ultimii 30 de ani la nivel mondial. Aceasta situatie a dus la dezvoltarea unor noi si imaginative forme ale artei vitraliilor, in prezent aflandu-ne intr-o noua "epoca de aur a sticlei".

In Occident, noile case sunt decorate cu spectaculoase intrari din sticla, ferestre cu vitralii, abajururi Tiffany si panouri decorative in aceasta tehnica. Chiar si mobilierul a fost "contaminat".

Este adevarat ca in Romania vitraliul nu a suscitat pana acum un interes deosebit din partea consumatorilor de arta, dar sunt convinsa ca, nu peste mult timp, acest neajuns cu care se confrunta numeroasele firme de la noi ce lucreaza mai mult pentru strainatate se va remedia de la sine o data cu educarea publicului in acest sens.

Gabriela Popescu
Multumim pentru sprijinul acordat in ilustrarea acestui material domnului Gheorghe Dican, artist plastic din Ramnicu-Valcea.
Mobil: 0721.246.707 - 0723.279.827