La Sighişoara in Cetate nu sunt puţine posibilităţile de a te afla "in ospeţie", căci locul este prin excelenţă unul turistic, iar turismul este intotdeauna mănă in mănă cu restauraţia.
La Sighişoara in Cetate nu sunt puţine posibilităţile de a te afla "in ospeţie", căci locul este prin excelenţă unul turistic, iar turismul este intotdeauna mănă in mănă cu restauraţia. Dintre cele căteva restaurante cu meniuri ofertante, am ales "Burg Hostel" pentru că aici am găsit un interes special pentru bucătăria zonală. Doamna Cornelia Vaida, specialistul in gastronomie al unităţii, ne-a impărtăşit căteva dintre găndurile sale cu privire la specificul culinar al restaurantului.
Căt de greu este să faci un meniu, in cetatea Sighişoarei? Am pornit de la ideea că turistul romăn işi va dori să afle ce inseamnă bucătăria saşilor, in vreme ce turistul străin va căuta aici şi bucătărie romănească. De aceea am considerat necesar să combinăm cele două gastronomii. Am căutat să venim cu reţete mai puţin obişnuite in restaurante, dar care sunt obişnuite in casele localnicilor.
Reţete zonale
Care ar fi principalele reţete zonale pe care v-aţi bazat meniul? Sunt mai multe, dar singurele despre care putem spune că, atăt ca modalitate de preparare, căt şi ca denumire, sunt specifice acestor locuri, ar fi lichiu cu varză sau cu fructe - un fel de⦠pizza, dar alte ingrediente şi cu aluatul impăturit - şi cricala de ceapă. I se spune "cricală" sau "cărcală" şi este un preparat pe bază de ceapă, cu ardei, roşii şi condimente, călite şi apoi fierte inăbuşit. N-aş putea să vă spun de unde vine denumirea aceasta. Oricum, este o măncare care se prepară in casele de romăni din preajma Sighişoarei. Este uşor de gătit, foarte săţioasă şi cu un gust şi o aromă deosebite.
Cu ce poate fi asociată cricala? In primul rănd cu mămăligă, care se pătrunde de sosul pe care il lasă legumele inăbuşite. Apoi, cu un ou, care poate fi prăjit sau spart şi fiert in apă cu sare, aşa-zisul "ochi romănesc". Cei care doresc, pot asocia şi murături sau castraveciori muraţi, al căror gust se potriveşte foarte bine cu cel al acestui preparat. Cricala seamănă cu tocăniţa de ceapă care se pregăteşte in alte zone, doar că este mult mai fină, fiind gătită in abur, sub capac.
Cricală transilvăneană
Pentru zece porţii se folosesc: 5 kg ceapă, 500 g ardei roşii, 150 g usturoi, 100 g ardei iute, 200 g pastă de roşii, 100 ml ulei. Ceapa se taie peştişori, iar ardeii se taie in lung şi se călesc in puţin ulei. Se adaugă căţeii de usturoi intregi, doar curăţaţi de coajă. Se adaugă celelalte ingrediente şi se lasă să fiarbă inăbuşit. Intre timp se face o mămăliguţă mai moale şi se pregătesc ochiuri romăneşti (fierte in apă) sau prăjite in ulei, căte unul pentru fiecare porţie. Mămăliguţa se pune pe mijlocul farfuriei, cricala de ceapă se aşază imprejur, iar oul vine pus deasupra. Se presară verdeaţă proaspătă.
Taina bucătarului
Totul se face sub capac, legumele fierbănd inăbuşit in aburul lor, fără nici o picătură de apă.