Bucatele muntelui

Pentru Mihaela Ţigănici, ritmul vieţii inseamnă ritmul muntelui. Urcă pe Ceahlău la inceputul lui iunie şi mai coboară abia in septembrie.

Pentru Mihaela Ţigănici, ritmul vieţii inseamnă ritmul muntelui. Urcă pe Ceahlău la inceputul lui iunie şi mai coboară abia in septembrie. După un scurt răgaz de odihnă in sat revine pe munte de unde coboară din nou primăvara. Face asta de opt ani şi nu are nici un regret. Dimpotrivă, se bucură pentru fiecare turist mulţumit.

Specific

Care este specificul unei bucătării de cabană pe Ceahlău? Pregătim bucate simple: mămăliguţă cu brănză, ochiuri, tochitură moldovenească, ciorbe - foarte multe ciorbe - şi ceaiuri. O ciorbă caldă in stomac este foarte bună după ore intregi de urcuş. Te revigorează. La felul doi se cer in special grătare, iar la desert oferim clătite cu dulceaţă din fructe de pădure.

Aprovizionare

Ce fel de ceaiuri pregătiţi? Mai ales ceaiuri din plante din flora alpină. Naturale. Un ceai te incălzeşte şi te hidratează in acelaşi timp.

Cum reuşiţi să vă aprovizionaţi? Cu caii şi cu rucsacul in spate. La inceputul fiecărei săptămăni se aduc ingredientele necesare. Se intămplă căteodată să rămănem fără unele dintre ele. Atunci incercăm să improvizăm.

Putem spune că turistul se comportă diferit, in funcţie de anotimp? Da. Vara urcă foarte mulţi, mai ales tineri. Stau puţin, mănăncă şi pleacă mai departe. Iarna, in schimb, vin numai oamenii de munte, cei care pot face faţă şi condiţiilor vitrege.

Tochitură moldovenească

Pentru o porţie este nevoie de: 150 g carne de porc şi de vită (fiartă sau crudă, de preferat carne macră), 100 g brănză (amestec: brănză de burduf cu caş de oaie), un ou ochi, 200 g mămăliguţă (pregătită cu mălai, apă şi sare; de preferat o mămăligă vărtoasă), 50 ml ulei, sare şi piper. Carnea se porţionează şi se prăjeşte in ulei pănă prinde o crustă, apoi se adaugă puţină apă, se sărează, se piperează şi se lasă să fiarbă inăbuşit. Pe farfurie se pune carnea. Alături se aşază brănză şi mămăliguţă, peste care se pune oul ochi.

Taina bucătarului

Pe munte nu se foloseşte untură pentru prăjit, ci ulei, pentru ca produsul să fie mai dietetic şi uşor digerabil pentru turiştii care ajung aici după un urcuş dificil şi trebuie să şi coboare inapoi. De asemenea, preferăm carnea deja fiartă - pe de o parte, pentru că se găteşte in timp mai scurt, iar unii dintre oaspeţii cabanei trebuie să coboare inainte de căderea serii, iar pe de altă parte, pentru că aşa produsul este dietetic. Tot din acest motiv, in loc de ochiuri prăjite se pot face ochiuri romăneşti, fierte in apă.