De Armindeni, la 1 mai, pămîntul are parte de o zi de odihnă. Nici un gospodar nu se mai învredniceşte să plece la lucru dis-de-dimineaţă şi nici un animal nu mai cară poveri. Se spune chiar că Sfîntul Irimia trece pe la fiecare gospodărie şi îi pedepseşte pe cei care lucrează, trimiţînd grindină asupra pămînturilor. Interesant este că această grindină este păstrată cu grijă într-un coş de nuiele.
De Armindeni, la 1 mai, pămîntul are parte de o zi de odihnă. Nici un gospodar nu se mai învredniceşte să plece la lucru dis-de-dimineaţă şi nici un animal nu mai cară poveri. Se spune chiar că Sfîntul Irimia trece pe la fiecare gospodărie şi îi pedepseşte pe cei care lucrează, trimiţînd grindină asupra pămînturilor. Interesant este că această grindină este păstrată cu grijă într-un coş de nuiele.
Petrecere la iarbă verde
În lipsa muncii, este timpul petrecerilor la iarbă verde şi a ritualurilor care să aducă bunăstare şi sănătate. “Se întovărăşesc mai mulţi, iau cu ei mîncări (fripturi de miel, pasăre), băuturi, ca vin (pelin), lăutari, se duc la pădure şi pe la verdeaţă, petrec bine, făcînd Armindenul sau Maiul, ca să fie sănătoşi şi veseli şi peste ani.” (Th. Speranţia – “Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgîneşti”) La această petrecere cîmpenească se mănîncă în special friptură din carne de miel şi se bea vin cu pelin. Acesta din urmă, odată pus în vin, îi păstrează calităţile pentru mai mult timp, fără să facă floare. De asemenea, în credinţa populară, consumul vinului are efecte benefice asupra organismului, subţiind sîngele şi revigorând organismul.
Fetele şi femeile au şi ele parte de petrecere. Bănuţii de argint care au fost prinşi de şnuruleţ la 1 martie vor fi vînduţi, iar banii sînt folosiţi pentru cumpărarea vinului. Există credinţa că cele care nu fac întocmai vor fi urîte tot anul. Tot pentru a fi frumoase şi sănătoase, femeile se spală pe faţă cu roua strînsă de pe flori în zori şi poartă la brîu crenguţe de pelin. De asemenea, caşul şi ouăle proaspete sînt în această zi alimente cu proprietăţi miraculoase, care îi protejează pe gospodari de multe boli.
Numai în ziua de Armindeni se culeg diferite crenguţe de copaci (de stejar, de fag, de salcie) şi se lasă în faţa casei fără să se atingă cineva de ele. De-abia după ce a fost culeasă prima recoltă şi este adus de la moară primul sac cu făină, crenguţele vor fi luate de la poartă şi folosite pentru a face focul în vatră. Prima pîine, din prima recoltă, va aduce bunăstare. Dacă însă pînă în prima zi din mai nu a fost încă semănat porumbul, este semn rău, spunîndu-se chiar că, “dacă nu se seamănă pînă la Armindeni, poţi să bagi mestecăul mămăligii în foc”.
Salată cu legume şi ou
Ingrediente: 100 g orez, 3 roşii, 50 g roşii cherry, două ouă, 100 g caşcaval, doi castraveţi, frunze de salată, mărar, un ardei gras roşu, ulei de măsline; pentru sos: 3 linguri de ulei, 50 g muştar, o lingură de apă, o lingură de suc de lămîie, sare, piper.
Preparare: Orezul se fierbe în apă cu sare în care s-au adăugat şi cîteva picături de ulei de măsline. Cînd este fiert se scurge şi se pune într-un vas. Se adaugă roşiile tăiate felii, roşiile cherry întregi, ouăle tari feliate, caşcavalul ras, frunzele de salată, ardeiul gras tăiat rondele, castraveţii curăţaţi de coajă şi tocaţi beţişoare, apoi şi mărarul. Pentru sos se omogenizează muştarul cu uleiul turnat puţin cîte puţin, sucul de lămîie, apa, sarea şi piperul după gust. Se toarnă sosul peste salată şi se serveşte.