Cînd pămîntul se odihneşte

De Armindeni, la 1 mai, pămîntul are parte de o zi de odihnă. Nici un gospodar nu se mai învredniceşte să plece la lucru dis-de-dimineaţă şi nici un animal nu mai cară poveri. Se spune chiar că Sfîntul Iri­mia trece pe la fiecare gospodărie şi îi pedepseşte pe cei care lucrează, trimiţînd grindină asupra pămînturilor. Interesant este că această grindină este păstrată cu grijă într-un coş de nuiele.

De Armindeni, la 1 mai, pămîntul are parte de o zi de odihnă. Nici un gospodar nu se mai învredniceşte să plece la lucru dis-de-dimineaţă şi nici un animal nu mai cară poveri. Se spune chiar că Sfîntul Iri­mia trece pe la fiecare gospodărie şi îi pedepseşte pe cei care lucrează, trimiţînd grindină asupra pămînturilor. Interesant este că această grindină este păstrată cu grijă într-un coş de nuiele.

Petrecere la iarbă verde

În lipsa muncii, este timpul petrece­ri­lor la iarbă verde şi a ritualurilor care să aducă bunăstare şi sănătate. “Se în­to­vărăşesc mai mulţi, iau cu ei mîncări (frip­turi de miel, pasăre), băuturi, ca vin (pelin), lăutari, se duc la pădure şi pe la verdeaţă, petrec bine, făcînd Armin­de­nul sau Maiul, ca să fie sănătoşi şi ve­seli şi peste ani.” (Th. Speranţia – “Răs­pun­suri la chestionarul de sărbători pă­gîneşti”) La această petrecere cîmpenească se mănîncă în special friptură din carne de miel şi se bea vin cu pelin. Acesta din urmă, odată pus în vin, îi păstrează calităţile pentru mai mult timp, fără să facă floare. De asemenea, în credinţa populară, consumul vinului are efecte benefice asupra organis­mu­lui, subţiind sîngele şi revigorând organismul.

Fetele şi femeile au şi ele parte de pe­trecere. Bănuţii de argint care au fost prinşi de şnuruleţ la 1 martie vor fi vîn­duţi, iar banii sînt folosiţi pentru cum­părarea vinului. Există credinţa că cele care nu fac întocmai vor fi urîte tot anul. Tot pentru a fi frumoase şi sănă­toase, femeile se spală pe faţă cu roua strînsă de pe flori în zori şi poartă la brîu crenguţe de pelin. De asemenea, caşul şi ouăle proaspete sînt în această zi alimente cu proprietăţi miraculoase, care îi protejează pe gospodari de multe boli.

Numai în ziua de Armindeni se culeg di­ferite crenguţe de copaci (de stejar, de fag, de salcie) şi se lasă în faţa casei fă­ră să se atingă cineva de ele. De-abia du­pă ce a fost culeasă prima recoltă şi este adus de la moară primul sac cu făi­nă, crenguţele vor fi luate de la poartă şi folosite pentru a face focul în vatră. Pri­­ma pîine, din prima recoltă, va aduce bu­năs­tare. Dacă însă pînă în prima zi din mai nu a fost încă semănat porumbul, es­te semn rău, spunîndu-se chiar că, “da­că nu se seamănă pînă la Armindeni, poţi să bagi mestecăul mămăligii în foc”.

Salată cu legume şi ou

Ingrediente: 100 g orez, 3 roşii, 50 g ro­şii cherry, două ouă, 100 g caşcaval, doi castraveţi, frunze de salată, mă­rar, un ar­dei gras roşu, ulei de măsline; pentru sos: 3 linguri de ulei, 50 g muştar, o lingură de apă, o lingură de suc de lămîie, sare, piper.

Preparare: Orezul se fierbe în apă cu sare în care s-au adăugat şi cîteva pică­turi de ulei de măsline. Cînd este fiert se scurge şi se pune într-un vas. Se adaugă roşiile tăiate felii, roşiile cherry întregi, ouăle tari feliate, caşcavalul ras, frunzele de salată, ar­de­iul gras tăiat ronde­le, castraveţii cu­ră­ţaţi de coajă şi tocaţi beţişoare, apoi şi mărarul. Pentru sos se omogenizează muş­tarul cu uleiul turnat puţin cîte puţin, su­cul de lămîie, apa, sarea şi piperul după gust. Se toarnă sosul peste salată şi se serveşte.