x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Doi printi de coroana

Doi printi de coroana

de Stefania Ciubotaru    |    10 Mai 2006   •   00:00
Doi printi de coroana
FERDINAND SI MARIA - 10 ianuarie 1893
Nunta lui Ferdinand, mostenitorul lui Carol I, cu principesa Maria de Edinburgh a avut loc la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, la castelul de la Sigmaringen, resedinta printului Leopold de Hohenzollern si a Antoniei de Braganza, parintii lui Ferdinand. Au avut loc trei ceremonii diferite: o casatorie civila, una catolica pentru Ferdinand si una protestanta pentru Maria. Nimeni nu parea preocupat de faptul ca viitorul lor regat era o tara ortodoxa. Tot presa vremii dadea informatii si despre modul cum s-a desfasurat ceremonia: "Cortegiul s-a pornit in urmatoarea ordine: imparatul german Wilhelm al II-lea, dand bratul ducesei de Edinburgh, regele nostru Carol I in uniforma de general roman ducand pe maica-sa, batrana printesa de Hohenzollern, printul mostenitor si ginere Ferdinand in uniforma noului sau grad de maior de vanatori romani cu maica-sa, printesa Antoinetta, marele duce Alexis, fratele imparatului Rusiei, in uniforma de amiral rus, cu ducesa de Connaught, ceilalti principi si principese, fiul contelui de Flandra si, in fine, la urma cortegiului, ducele de Edinburgh, tatal, conducand pe mireasa. Serviciul divin a fost celebrat de catre abatele manastirii de benedictini - de Beuron - dom Placide Wolter, care a tinut o cuvantare foarte inalta si miscatoare".

"ZIUA DE MIERE". La intoarcere, in capul cortegiului erau ginerele si mireasa. La castel i-a asteptat capelanul reginei Angliei, monseniorul Lloyd, care le-a dat binecuvantarea religioasa anglicana. La ora 18:00 a avut loc o masa de gala, prezidata de mire si mireasa. Dupa nunta, tinerii casatoriti urmau sa plece pentru cateva zile la castelul Krauchenweiss, apoi sa ia trenul spre Bucuresti. La sfarsitul mesei, regele Carol I s-a ridicat grabit si aruncand o privire rece asupra tinerilor casatoriti, le-a urat pe un ton sobru "o zi frumoasa de miere". Ferdinand s-a intors catre tanara lui sotie si a spus: "Ai auzit? A spus zi de miere, nu luna de miere". Pentru regele Carol I, singurul lucru care conta era datoria fata de tara si orice minut pierdut era in detrimentul regatului, de aceea Ferdinand, dupa ce isi indeplinea sarcinile conform uzantelor, trebuia sa-si asume cat mai repede povara de print mostenitor.

10 IANUARIE 1893 - SIGMARINGEN
  • Creme de volaille/Supa-crema de pasare
  • Bouchees aux huitres/Buseuri cu stridii
  • Truits saumonees Sauce Genevoise/Pastrav somonat cu sos genovez
  • Filet de boeuf à la Flamande/Fileu de vita à la Flamande
  • Salmi de faisans aux truffes/Salmi de fazan cu trufe
  • Langouste en belle vue Sauce Gloucester/Langusta "en belle vue" cu sos Gloucester
  • Punch à la Romaine/Punch roman
  • Dindonneaux rôtis/Curcani la rotisor
  • Compote/Compot
  • Salade/Salata
  • Celeries de Frances à l’Espagnol/Telina de Franta à l’Espagnol
  • Abricots à la Conde/Caise à la Conde
  • Glace panachee vanille et fraises/Inghetata cu panas din vanilie si fragi
  • Chester Caques/Chec Chester
  • Fruits / Fructe, Desert
  • CREME DE VOLAILLE / Supa-crema de pasare

    Foarte agreata in epoca era supa-crema de pasare, cunoscuta sub numele de "Marie Stuart". Se fierbe o gaina de aproximativ 900 g. Cand este bine fiarta, iar supa a scazut foarte mult, se scoate si se dezoseaza. Se pastreaza pieptul, iar restul carnii se taie marunt sau se da prin masina de tocat. Se pune acest piure in supa, se lasa sa fiarba din nou impreuna, se adauga 200 g smantana si 160 g unt. In ultimul moment, se adauga trei linguri cu rondele de morcovi fierte separat in zeama de supa si boabe de mazare, fierte in apa cu sare. Se garniseste cu bucati de piept de pui si se presara cu asmatui si patrunjel tocat.

    TRUITS SAUMONEES SAUCE GENEVOISE / Pastrav somonat cu sos genovez

    Pastravul se poseaza intr-o supa (zeama) de peste bine condimentata, in care s-a turnat un pahar cu vin alb sec. Se prepara mai intai supa care se lasa sa se raceasca, apoi se toarna peste pestele pus in vas, se asaza pe foc mic si se aduce incet la fierbere, cu grija sa nu se ajunga la momentul in care pielea se desprinde de pe peste. Daca s-a infierbantat apa, inainte de a da in clocot se trage de pe plita si se lasa acolo pana cand pestele este gata. Se scoate pestele pe un platou, cu grija sa nu se farame, si se serveste alaturi de sos genovez preparat din ceapa, morcovi, radacina de patrunjel, foi de dafin, piper boabe, cimbru si vin rosu.

    BOUCHEES AUX HUITRES / Buseuri cu stridii

    Buseurile de foietaj se umplu cu un salpicon de stridii. (Salpiconul este un preparat pe baza de legume, carne, peste sau fructe de mare taiate in bucati mici si legat cu un sos sau un sirop). Pentru prepararea buseurilor avem nevoie de pasta de foietaj cu o grosime de un centimetru si jumatate. Se decupeaza cu o forma circulara buseuri cu un diametru de 7-8 cm. Se da la cuptor cateva minute, pana incepe sa se aureasca, apoi se scoate si cu varful cutitului se marcheaza un cerc cu un diametru de 4-5 cm in interiorul fiecarui buseu. Se da din nou la cuptor pentru 15-18 minute. Cand se prepara, se scoate capacul buseului, se umplu cu farsa dorita, apoi se asaza capacul deasupra.

    ABRICOT À LA CONDE / Caise à la Conde

    Se aleg caise mari, foarte proaspete, cu carnea tare (dar nu crude!). Caisele se taie in doua si se scoate samburele, apoi se poseaza intr-un sirop de vanilie, nu pentru mult timp, pentru a ramane intregi. Se scot, se scurg si se monteaza pe un pat de orez cu lapte pregatit dinainte. Se fierb 150 g de orez intr-un litru de lapte in care s-au adaugat patru linguri cu zahar, un baton de vanilie (sau 2-3 plicuri de zahar vanilinat sau esenta de vanilie) si se leaga - cand orezul este moale - cu doua galbenusuri si 50 g unt. Se lasa sa se racoreasca si se face din acest orez un soclu pentru caisele posate in sirop. Dupa ce se asaza caisele, se decoreaza si cu alte fructe (cirese, visine sau tije de rubarba) pregatite dupa aceeasi metoda zisa "Ã la Conde". Se stropeste cu un sirop de caise, parfumat dupa dorinta.

    FILET DE BOEUF À LA FLAMANDE / Fileu de vita à la Flamande

    Fileul de vita curatat, fara vinisoare se fierbe cu mirodenii, ca pentru un rasol de vita. Se scoate din zeama, se taie in bucati potrivite si se serveste alaturi de o garnitura de legume preparata in maniera flamanda. Garnitura flamanda se obtine din varza alba, rasa, pusa intr-un vas cu putin ulei, care se acopera, pentru ca varza sa se inabuse si sa-si lase zeama. Se completeaza cu zeama in care a fiert fileul de vita, apoi se lasa sa fiarba inabusit. Separat se fierb cartofi natur si se calesc felii de carnati si costite afumate, care se pun in vasul cu varza. Se lasa sa-si combine gusturile, apoi se condimenteaza si sareaza dupa gust.
    ×
    Subiecte în articol: ferdinand