Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Somelier român titrat atât pe plan intern, cât şi internaţional, Eduard Jakab vorbeşte despre şampanie şi vin efervescent, despre când şi cum se consumă băuturile cu bule şi despre cocktailurile care pot fi obţinute din spumante. Şi, contrar prejudecăţilor, arată că efervescentele pot acompania mesele de zi cu zi, nu doar aniversările, revelioanele sau evenimentele festive.
– Ce le spuneţi celor care cred că vinurile efervescente înseamnă doar şampanie?
– La origini, primele vinuri spumante, cu conţinut de dioxid de carbon din fermentaţie naturală, s-au produs în regiunea Champagne din Franţa. Băutura s-a răspândit în Europa şi în lume, iar francezii i-au protejat denumirea. Cei care se aliniază la ceea ce înseamnă legislaţie în Uniunea Europeană nu pot să îşi denumească vinurile spumante şampanie decât dacă au fost produse acolo unde s-a creat şi s-a dezvoltat băutura. Există ţări precum Australia sau Statele Unite care folosesc în continuare, pe plan local, denumirea de şampanie, însă nu o pot folosi pe etichetele produselor exportate către Europa.
Citește pe Antena3.ro
–Ce înseamnă un vin efervescent?
–E un vin cu bule, unul care are conţinut de dioxid de carbon şi care poate fi obţinut prin mai multe metode. Una ar fi metoda clasică sau tradiţională, care a fost gândită şi dezvoltată în regiunea Champagne. Pe eticheta produselor obţinute strict în această regiune franceză se menţionează că s-a folosit metoda champenoise. Apoi, mai există metoda Charmat şi mai sunt şi altele... şi mai există procedeul prin care dioxidul de carbon este adăugat în vin din surse externe. Produsul care rezultă e denumit, în funcţie de concentraţia de gaz, vin perlant sau vin spumos.
–La noi, e răspândită concepţia conform căreia vinurile spumante se folosesc doar la ocazii. Ce contraargumente aduceţi?
–E trist că în continuare, în România, se destupă vinurile spumante doar la sărbători şi la zile de naştere. Trendul promovat de oameni cu greutate în domeniu sugerează că putem să consumăm spumantul într-un pahar de vin alb – fiindcă da, până la urmă e vorba de un vin. Într-un pahar înalt şi îngust, de tip flûte, se poate observa perlajul, modul în care se degajă bulele de gaz. Dar, pentru a aprecia calitatea unui efervescent, putem să folosim fără probleme pahare de vin alb şi să gândim asocierile culinare potrivite, pentru un consum de zi cu zi, constant şi moderat. Până la urmă, nu avem nevoie de motivaţie pentru a ne simţi bine. Faptul de a deschide un vin rar, deosebit, e o motivaţie în sine. Apoi, putem alege mâncarea în funcţie de vin sau putem crea un eveniment în jurul lui.
–Cât de bine merg vinurile efervescente în cocktailuri?
–Am activat şi eu în domeniul mixologiei, undeva pe la începutul anilor 2000, am fost educat de renumitul Tony Abou-Ganim, personaj media şi autor de cărţi în Statele Unite, fost bar manager la Hotel Bellagio din Las Vegas. Continui să cred că niciodată, într-un amestec, nu vrei să foloseşti un produs de foarte bună calitate, fiindcă îi alterezi proprietăţile. Vinurile accesibile ca preţ sunt numai bune în cocktailuri, pot fi îmbogăţite aromatic şi prezentate într-un alt pahar decât în cel de vin. Până la urmă, practica de a amesteca vinurile obişnuite cu miere, ierburi şi condimente, pentru a-i da alte valenţe şi caracteristici, ne vine din Antichitate.
–Daţi-ne o reţetă simplă de cocktail cu vin efervescent.
–Mimosa, amestecul de vin spumant cu suc de portocale. Bineînţeles, rezultatul final va fi diferit, în funcţie de calitatea ingredientelor. Cocktailul va avea un gust anume dacă se foloseşte vin spumos şi suc de portocale din carton şi va fi cu totul altfel dacă se utilizează un prosecco de calitate medie, acceptabil, şi un fresh de portocale.
-Celor care preferă gustul autohton puteţi să le recomandaţi câteva efervescente produse din soiuri româneşti?
–Şampania se face, prin tradiţie, din Pinot Noir, Pinot Meunier şi Chardonnay. În România, se fac efervescente şi din aceste trei soiuri, şi din soiuri autohtone – de la Tămâioasă Românească la Fetească Albă. Eu nu cred că strugurele autohton, în sine, face diferenţa. Pentru a identifica ceea ce le place cu adevărat, consumatorii trebuie să frecventeze târgurile de vinuri, precum GoodWine, şi să deguste. Până la urmă, fie că e vorba de soiuri internaţionale, fie autohtone, faptul că susţinem un producător local e deja un lucru bun.
-Care e vinul efervescent preferat?
-Nu am un vin favorit. Vinul, pentru mine, ţine de moment, la fel ca mâncarea. Întotdeauna aleg vinurile în funcţie de persoanele cu care îl împart, în funcţie de ceea ce gătesc sau de momentul zilei. Din fericire, există efervescente pentru toate buzunarele şi sunt mai mulţi producători din România şi din vecinătate pe care îi stimez.
„Orice şampanie e spumant, dar nu orice spumant e şampanie”.
Eduard Jakab, somelier
