Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cartea englezoaicei Maureen Carnell, "A taste of Transylvania", este o surpriză din mai multe puncte de vedere. Scopul este unul minunat: descoperirea Romăniei autentice, a Romăniei de dincolo de imaginile prezentate la ştirile televiziunilor din străinătate sau la agenţiile de turism externe.
Cartea englezoaicei Maureen Carnell, "A taste of Transylvania", este o surpriză din mai multe puncte de vedere. Scopul este unul minunat: descoperirea Romăniei autentice, a Romăniei de dincolo de imaginile prezentate la ştirile televiziunilor din străinătate sau la agenţiile de turism externe. O Romănie reală, văzută prin ochii unui om deschis la tot ceea ce este tradiţional şi, in acelaşi timp, la nou.
Domna Maureen Carnell recunoaşte că nu este o expertă in bucătăria romănească şi o credem pe cuvănt. In călătoriile ei prin Transilvania a avut ocazia să guste preparatele oferite de familiile la care a fost găzduită. A fost atăt de incăntată, incăt a simţit nevoia de a face cunoscute şi altora propriile experienţe. Incepănd de la ospitalitatea romănilor, care-i intămpină pe oaspeţi cu ţuică sau vin şi cu cele mai gustoase preparate pe care ştiu să le pregătească, pănă la miezul tradiţiilor culinare, cartea se vrea o explorare obiectivă a zestrei culinare romăneşti.
Tradiţional sau nu
Structurată atăt pe zone geografice (in centrul cărora se află căte o cetate medievală: Braşov, Cluj, Sibiu, Sighişoara, etc.), căt şi in funcţie de grupele de măncăruri, cartea le oferă amatorilor de inedit o listă de ingrediente de bază (mămăligă, slănină, brănză de vaci, zacuscă, ardei muraţi), un glosar in care sunt cuprinşi termenii specifici bucătăriei romăneşti, dar şi o caracterizare binevenită a sortimentelor de vin autohtone.
Pornită de la o premisă bună, ea nu şi-a atins insă pe de-a intregul scopul. Şi nu din vina autoarei. Reţetele au fost strănse in principal de la familiile afiliate la Fundaţia anglo-romănă "Casa Speranţei" sau de la prietenii şi cunoştinţele lor. Intr-adevăr, multe dintre ele sunt tradiţionale, deşi, aşa cum observă şi autoarea, ele au fost transmise pe cale orală din generaţie in generaţie, ceea ce a făcut ca, odată cu trecerea timpului, fiecare familie să aibă propria variantă de pregătire a unei reţete, considerănd-o ca fiind cea originală. Pe de altă parte, gazdele au dorit să aşeze pe masă ceea ce aveau ele mai bun, pregătind reţeta care nu dădea niciodată greş. Şi asta in dauna tradiţionalului. Unele reţete au ingrediente ce nu se cultivă in mod tradiţional in Romănia (banane sau cafea), alte preparate, specifice altor ţări, au fost adaptate "pe romăneşte", iar altele sunt de fapt pure invenţii pentru atragerea turiştilor străini: "Plăcinta Dracula cu dovleac".
Aşa se face că printre reţetele tradiţionale (ciorbă de ştir, supă de mere, ciorbă de sfeclă, ciorbă ardelenească cu varză, măncare de fasole verde, salată de vinete, zacuscă, măncare de varză cu carne, alivancă, papanaşi) se află stinghere altele, incluse oarecum forţat in această carte (borş cu dovleac şi măsline, chifteluţe cu soia şi spanac, tort de banane, tort diplomat, prăjitură cu cafea).
Supă de mere
Ingrediente: 400 g carne de vită, un litru de apă, 500 g mere, un morcov, o legătură de pătrunjel, o jumătate de lingură de făină, două linguri de smăntănă, sare, zahăr.
Preparare: Carnea de vită, morcovul curăţat tăiat in cubuleţe şi pătrunjelul tocat se pun in oala cu apă rece. Se adaugă sare şi se lasă să fiarbă. Cănd a fiert carnea se strecoară. Lichidul se pune din nou să clocotească şi se adaugă merele curăţate şi tăiate felioare. Cănd merele sunt fierte, se adaugă cubuleţele de carne şi făina amestecată cu smăntănă. După ce a dat căteva clocote, se pune intr-o supieră şi se adaugă puţină sare şi puţin zahăr. Se presară pătrunjel tocat şi se serveşte.
