Moştenirea credinţei

In nordul Moldovei, in satul Havărna, din ţinutul Botoşanilor, acolo unde dacă eşti atent poţi auzi vioara lui Enescu sau versul lui Eminescu, există un monument istoric, vechi din secolul al XVIII-lea, puţin ştiut: Biserica din lemn "Sfăntul Nicolaie", cu o poveste foarte interesantă.

In nordul Moldovei, in satul Havărna, din ţinutul Botoşanilor, acolo unde dacă eşti atent poţi auzi vioara lui Enescu sau versul lui Eminescu, există un monument istoric, vechi din secolul al XVIII-lea, puţin ştiut: Biserica din lemn "Sfăntul Nicolaie", cu o poveste foarte interesantă. Satul Havărna, pănă a fi la locul de astăzi a mai avut două vetre: prima a fost pe Valea Ţiganului, mutată apoi mai spre est, unde a primit numele de "Ciumaş", de la ciuma care a băntuit locurile. Locuitorii spun că tot satul a fost ars şi de aceea s-au mutat pe Valea Havărnei, pe malul răului Başeu. La vechea vatră au mai rămas bisericuţa din lemn şi cimitirul cu căteva pietre funerare. Biserica a fost singura clădire adusă pe butuci de lemn in noua vatră, transportul durănd aproape trei luni.

Construcţia

Astăzi in biserică nu se mai ţin slujbe, deoarece este foarte mică şi nu are o rezonanţă puternică. Ea se află in incinta bisericii satului şi este deschisă doar pentru vizitare. Preotul Lucian Iacob m-a invitat să văd monumentul in formă de navă, construit din bărne. Arhitectura sa aminteşte de Vechiul Testament, de credinţa iudaică. Pe inscripţia de pe uşa bisericii putem citi, cu caractere greceşti: "Această Sfăntă Biserică este făcută cu cheltuiala D-lui C. Ghica Hatman, a preoţilor şi sătenilor din satul Havărna, in zilele prea luminatului Domn Al. C. Calimachi Vodă şi a Prea Sfinţitului Mitropolit Iacob umbla veleatul 1795 aug. 18, prin silinţa şi ostineala lui Toader Darie meşter ce a lucrat-o."

De la preotul satului am aflat că şi catapeteasma este foarte valoroasă, avănd două rănduri de icoane, iar toate obiectele care se păstrează in interior sunt considerate obiecte de artă. Una dintre ele este icoana lui Iisus Hristos, o reprezentare rară. Se păstrează lacătul iniţial, deoarece, deşi este foarte vechi, sistemul său de inchidere este sigur. In 1875 biserica a fost renovată de Gărbeni Dumitru Botez, care a refăcut temelia din piatră.
In misiunile sale la şcoală, preotul Lucian Iacob povesteşte copiilor despre importanţa monumentului şi ii indeamnă să vină să-l viziteze. De asemenea, şi cei care vin in sat cu diverse motive, sunt invitaţi in biserică. Tinerii care au plecat, pentru a lucra in alte ţări, se reintorc la sfăntul lăcaş, donănd veşminte, podoabe şi obiecte religioase.


Atracţii turistice


Pe lăngă bisericuţa de lemn, in apropierea satului există un punct de atracţie turistică, poate doar legendar, numit Podul Grecilor, semn că pe aceste meleaguri au trecut şi grecii.

Deşi biserica nu este prinsă intr-un circuit turistic, imprejurimile Havărnei sunt foarte atrăgătoare, prin iazurile seculare, pline de peşti, de la Tătărăşeni, Axinte şi Negoieni sau mai noi: Calul Alb şi Ibăneşti şi prin pădurile din apropierea satului. Pescuitul şi vănătoarea in această zonă sunt activităţi de agrement, dar există şi proprietari de iazuri şi de păduri care şi-au deschis afaceri. Aşa că nu există sărbătoare in sat, in care preparatele din peşte să nu facă deliciul meselor. Fie că este un borş de crap, o saramură, peşte prăjit, icre sau peşte marinat, havărnenii sunt măndri de bogăţia iazurilor satului lor. Din indepărtata, dar minunata Moldovă, am cules căteva reţete, demne de orice masă.



Crap la cuptor

Ingrediente: un crap de un kilogram, ulei, un pahar de vin alb, două cepe, trei căţei de usturoi, o foaie de dafin, boabe de piper, o lingură de pastă de roşii, sare.

Preparare: Crapul se curăţă, se sărează şi se lasă să stea un sfert de oră. Se aşază intr-o tavă. Cepele se taie in felii subţiri şi se pun deasupra. Se adaugă usturoiul, vinul alb, trei linguri de ulei, piperul, sarea, pasta de roşii şi foaia de dafin. Se dă la cuptor şi se lasă timp de o oră şi jumătate. Se unge din cănd in cănd cu uleiul din tavă. Dacă scade apa prea mult, se mai poate adăuga. Inainte de a se servi se scoate usturoiul.


Marinată de peşte

Ingrediente: trei kg de macrou, un kg de ceapă, apă, oţet, sare, foi de dafin, piper boabe, ienibahar, coriandru.
Preparare: Peştele congelat se curăţă, se spală şi se taie in bucăţi mici. Apoi se sărează. Ceapa se taie solzişori. Separat se amestecă oţetul, apa (in cantităţi egale), mirodeniile şi sarea, după gust. Se aşază in borcan de trei kg, un rănd de ceapă şi un rănd de peşte tăiat in bucăţi, pănă se umple borcanul. Se toarnă zeama de oţet cu mirodeniile peste peşte şi ceapă şi se lasă la macerat cam o săptămănă.


Saramură cu legume

Ingrediente: două plătici la un kg fiecare, două cepe, şase roşii, o ţelină cu frunze, trei morcovi, trei ardei graşi, trei ardei capia roşii, doi ardei iuţi, un pahar de vin alb, 100 ml ulei, un pahar de făină, două căpăţăni de usturoi, piper măcinat, sare.

Preparare: Se amestecă făina cu sare şi piper. Plătica se eviscerează şi se curăţă de solzi, apoi se crestează. Se tăvăleşte bine plătica prin făină şi se pune la prăjit in uleiul bine incins. Legumele se fierb. Se adaugă in saramura preparată din apă, sare, piper, usturoi şi vin. Se serveşte neapărat cu mămăligă, iar saramura care rămăne se poate pune pe felii de păine.