Puterea magica a plantelor

Cu o saptamana inainte de Duminica Invierii, crestinii sarbatoresc Floriile, cel mai important eveniment al Postului Mare. El aminteste de intrarea in Ierusalim a lui Iisus, moment ce va fi precedat apoi de elementele-cheie ale Saptamanii Mari: Cina cea de taina, Tradarea lui Iuda, Judecata, Nesfarsitul drum spre Golgota, Rastignirea pe cruce si Invierea.

Interesant este ca aceasta sarbatoare s-a suprapus peste alta mult mai veche, de sorginte romana, numita Floralia. Traditia populara a pastrat numele sarbatorii, transformandu-l foarte putin, ajungandu-se astfel la Florii. Mai mult, o serie de ritualuri si credinte, pastrate pana astazi si desfasurate in duminica dinaintea Pastilor, se afla in stransa legatura cu esenta vechii sarbatori a romanilor: renasterea naturii, in special a vegetatiei.

Dintre toate plantele care "se implinesc" in aprilie, salcia este cea care are cele mai accentuate valente magice si protectoare. O legenda populara povesteste cum Maica Domnului, grabindu-se sa-si vada fiul rastignit, a ajuns la malul unei ape curgatoare vijelioase. Degeaba s-a rugat ea de toate plantele din jur s-o ajute sa treaca apa. Nici una dintre ele nu s-a indurat de lacrimile ei. Doar salcia si-a aplecat o creanga si a ajutat-o sa treaca pe malul celalalt. In semn de multumire, Maica Domnului a hotarat ca ramurile de salcie sa fie duse la biserica in ziua de Florii. Binecuvantate de preoti, puteau fi legate in jurul braului, ferindu-i pe credinciosi de durerile de spate.

Crestinii duc la biserica ramuri de salcie, dar si flori, pentru a fi sfintite. Cu ele se impodobesc icoanele, ferestele sau usile pentru a-i proteja pe cei dragi. Ramurile de salcie se pun in jurul stupilor si a pomilor fructiferi ca sa aiba rod. Tot cu crengutele de salcie sunt atinsi copiii ca sa creasca mari si puternici. Plantele sadite de Florii vor fi cele mai frumoase si mai roditoare.

Si matisorii salciei au puteri magice. Sfintiti la biserica, pot fi inghititi pentru a nu mai suferi de dureri de gat mult timp de atunci incolo. Fumul matisorilor arsi are o putere extraordinara: imprastie grindina, tunetul si fulgerul, indepartand cu iuteala toate furtunile.

De Florii, masa nu are voie sa fie stransa pana seara tarziu, bogatia preparatelor de pe masa anuntand un an bun. Gospodinele pregatesc pentru fiecare membru al familiei cate o paine impodobita cat mai frumos cu flori, cruci sau cununi. Marimea painii variaza intotdeauna in functie de varsta mesenilor. Se mananca peste, fiind una dintre sarbatorile importante ale Postului Mare in care este dezlegare la peste.

INCEPUTURI

"In mitologia romana, Flora era zeita florilor si a primaverii, fiind identificata cu Chloris din mitologia greaca. Se credea ca le-ar fi dat oamenilor mierea de albine si semintele tuturor florilor, primite in dar de la sotul ei, Favonius. (…) Serbarile celebrate in cinstea ei purtau numele de Floralia." (Mic dictionar mitologic greco-roman, Ed. Stiintifica 1966)