Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 4 iulie, americanii din toată lumea celebrează "naşterea" Statelor Unite ale Americii. Declaraţia de Independenţă, actul care fundamentează filosofia politică americană, a fost concepută de Thomas Jefferson, cel care a fost de altfel şi cel de-al treilea preşedinte american.
Puţini ştiu însă că Thomas Jefferson a avut atât geniul unui om politic, cât şi al unui... gurmand desăvârşit. La întoarcerea din Franţa (unde a fost pentru o perioadă de timp reprezentantul Statelor Unite ale Americii), aducea la Washington cărţi culinare de referinţă (Apicius sau Antoine Parmentier fiind două din numele care "s-au strecurat" peste Ocean), dar şi prima maşină de făcut paste, cumpărată tocmai de la Napoli. Se mai spune că la dineurile găzduite de Thomas Jefferson se serveau cele mai delicioase paste cu brânză şi unt. Povestea aceasta nu este întâmplătoare, fiind un bun exemplu de interacţiune între diverse culturi şi, implicit, gastronomii.
Melanj de influenţe
Privind la un nivel mai amplu, bucătăria americană este un melanj de influenţe. Mai întâi a fost cea specifică indienilor americani (în memoria tuturor păstrându-se o imagine iconică în care aceştia sunt reprezentaţi îmbrăcaţi în costume elaborate, frumos decorate, podoabe din pene, dibaci în a-şi ascunde urmele şi a invoca spiritele strămoşilor). Aceştia ştiau să se folosească de toate darurile naturii. Pădurile erau pline de urşi, cerbi, căprioare, curcani, iar apele gemeau de homari, raci, stridii, midii şi ţipari. Se spune că homarii erau atât de mulţi, încât erau folosiţi drept momeală pentru a prinde peşti, iar stridiile erau singurele produse ce se vindeau în magazinele orăşelelor de mai târziu. Şi tot în acele vremuri (ale începuturilor Statelor Unite ale Americii), sturionii (dispăruţi astăzi din această zonă) erau serviţi la mese în cantităţi impresionante, copţi bine la grătar cu tot cu icre (care sunt, evident, caviar!).
Aromat sau auster?
Dar asta nu este tot, bucătăria specifică sudului era puternic transformată de obiceiurile alimentare ale coloniştilor. Francezii au adus cu ei butoiaşe şi sticle pline cu vin, spaniolii au creat aici jambalaya, un fel de paella care la început avea printre ingrediente chorizo, usturoi şi sos de ardei iuţi. Ceilalţi europeni (fie că veneau din Anglia, Scoţia, Irlanda, Germania sau Italia) au îmbogăţit bucătăria cu diferite specialităţi de brânză, ulei de măsline, dar şi delicatese precum trufe şi capere. Sclavii africani le-au făcut noilor americani cunoştinţă cu bamele, dar şi cu diferite tipuri de fasole.
În nord, în New England (acolo unde puritanii şi-au descoperit căminul), bucătăria era mai austeră. Cât mai puţine sosuri sau condimente, mâncarea netrebuind să fie un răsfăţ al simţurilor. Simţul practic îşi spunea întru totul cuvântul. Lunea, fiind ziua dedicată spălatului rufelor, ceea ce se gătea era o tocană lăsată să bolborosească la foc mic până când, în cele din urmă, era terminată treaba. Marţea se foloseau legumele rămase din ziua precedentă, urmând a fi fripte pentru a se încropi o masă alături de budincă sau plăcintă.
Triumful tehnologiei
Ce a urmat în continuare este triumful tehnologiei. În scopul unei devize generoase, uşurarea muncii şi accesul unui număr cât mai mare din populaţie la hrană, au fost inventate semipreparatele şi conservele. Gata de a fi folosite oriunde, oricând, la preţuri din ce în ce mai mici... O viaţă mai uşoară, dar mai puţin savuroasă. Generaţii întregi de americani au crescut cu ideea că supa "creşte" într-o conservă de metal. Reţetele din cărţile de bucate înlocuiau sosurile cu o supă concentrată, foarte uşor de turnat la nevoie. Cu toate acestea, bucătăria americană este mult mai mult decât toate "cuceririle" fast-food-ului. Cercetând cu atenţie, poate fi descoperită o bucătărie a începuturilor, interesantă şi savuroasă, pe care merită să o încercaţi. Vă lăsăm astfel plăcerea de a cunoaşte şi gusta câteva dintre vechile reţete americane, fie că sunt din nordul auster, fie din sudul plin de arome.
Bame cu creveţi
Ingrediente: două felii de şuncă, 600 g bame feliate, 900 g creveţi, 300 g ceapă, doi căţei de usturoi, o conservă cu pastă de tomate, 600 g orez fiert, sare, piper, o linguriţă de pătrunjel şi una de cimbru, o jumătate de linguriţă de piper cayenne, două linguriţe de grăsime, o cană de apă.
Preparare: Se taie şunca în bucăţi mici şi se sotează într-o tigaie împreună cu bamele şi ceapa tocată. Când s-au călit, se adaugă pătrunjelul, usturoiul, pasta de tomate. Se ţine la foc mic încă 5 minute. Se adaugă apa, creveţii, sarea, piperul şi cimbrul. Se lasă deasupra focului timp de o oră, la foc foarte mic. Se serveşte în boluri, cu un munte de orez în centrul fiecărui vas.
Banane prăjite
Ingrediente: 6 banane coapte, două ouă, 130 g făină, 4 linguri de untură.
Preparare: Se taie bananele în feliuţe de 2,5 centimetri şi se trec mai întâi prin ou bătut, apoi prin făină. Într-o tigaie se încinge untura şi se prăjesc bananele până devin maronii. Se servesc drept garnitură pentru preparatele din carne de porc sau pui.
Plăcintă cu piersici
Ingrediente: 500 g piersici tăiate felii, o lingură de suc de lămâie, 130 g făină, o jumătate de linguriţă de sare, un ou bătut, 200 g zahăr, 6 linguri de unt topit.
Preparare: Într-o formă rotundă se aşază un strat de felii de piersici. Se stropesc cu zeamă de lămâie. Se amestecă făina, sarea şi zahărul împreună cu oul bătut până când se obţine o compoziţie fărâmicioasă. Se presară această compoziţie, apoi se stropeşte cu unt topit. Se coace timp de 40 de minute, la 375 grade C. Se serveşte cu frişcă sau îngheţată. Piersicile pot fi înlocuite cu alte fructe de sezon.
Tocană Brunswick
Ingrediente: doi litri de apă fiartă, 1.500 g carne de pui gătită, o felie de şuncă, 4 cartofi albi, 5 roşii mari, o ceapă mică, 250 g boabe de porumb proaspete, două linguri de unt, 150 g lima beans (fasole de unt), o lingură de zahăr, sare, piper.
Preparare: Se taie carnea de pui şi se pune la fiert într-un vas cu apă clocotită împreună cu cartofii (descojiţi şi tăiaţi cubuleţe), roşiile tocate şi şunca. Se lasă să fiarbă timp de 60-90 de minute. Se adaugă boabele de porumb, zahărul şi condimentele, apoi se mai lasă să fiarbă încă un sfert de oră. Se serveşte cu biscuiţi. În timpul pregătirii se amestecă des.
Homari Newburg
Ingrediente: 3 homari, 4 linguri de unt, o jumătate de linguriţă de paprika, 120 ml sherry, 200 g smântână, 4 gălbenuşuri, o lingură de coniac.
Preparare: Homarii se fierb în apă timp de 20 de minute, apoi se scoate carnea şi se taie în bucăţi. Într-o tigaie se încinge unt şi se prăjeşte carnea de homar, presărându-se paprika. Se adaugă sherry şi se mai ţine la foc mic încă 5 minute. Într-un bol se amestecă gălbenuşurile împreună cu smântâna. Se ia tigaia de pe foc şi se încorporează compoziţia de smântână, amestecând încontinuu. Se toarnă coniacul şi se serveşte imediat, pe felii de pâine prăjită.
