Simbolul vieții: Grâu şi germeni de grâu, istorie şi tradiţie sacră a poporului român

Grâul, simbol al vieții, prosperității și al belșugului, ocupă un loc central în tradiția românilor. De-a lungul secolelor, a fost mai mult decât o hrană, a devenit o componentă sacră în obiceiurile și credințele populare, potrivit cumvaplace.ro. 

Grâul în tradiția românească

Grâul are o semnificație profundă în cultura românească, fiind considerat un simbol al vieții și al belșugului. În multe sate românești, tradițiile legate de grâu sunt respectate cu sfințenie, iar prezența acestuia pe masa de sărbătoare este considerată un semn al bunăstării.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este cea a încolțirii grâului, care are loc în preajma sărbătorii Sfântului Andrei, darși pe tot parcursul lunii decembrie. 

Este un ritual simplu, dar plin de semnificații:

1. Se iau câteva boabe de grâu și se pun într-un vas mic, cu puțină apă sau pământ.
2. Vasul este păstrat într-un loc cald și luminos, iar grâul este udat periodic.
3. Până de Crăciun, grâul încolțit devine un simbol al norocului și al fertilității pentru anul care urmează.

Se crede că dacă grâul crește frumos și verde, anul care vine va fi unul plin de belșug și sănătate, aşa cum, de altfel, vă dorim şi noi!

Germenii de grâu – o sursă de sănătate și energie

Şi dacă tot vă pregătiţi de acest ritual, grâul încolţit este un ingredient plin de nutrienți şi aţi putea să îl includeţi în alimentația voastră, sigur, cei care ştiţi că nu aveţi probleme legat de intoleranţa. Germenii de grâu reprezintă partea cea mai nutritivă a bobului, fiind bogați în vitamine (în special vitamina E și complexul B), minerale (zinc, magneziu, fier) și antioxidanți.

În bucătărie, germenii de grâu sunt folosiți mai ales în rețete simple, cum ar fi salatele sau pâinea integrală. Puteți adăuga germeni de grâu la iaurt, smoothie-uri sau chiar deserturi, pentru a beneficia de proprietățile lor revitalizante.

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică rară: Artefacte valoroase, vechi de 1.500 de ani, au fost găsite sub casa unei căpetenii din Epoca Fierului

Preparatele tradiționale din grâu

Românii au ales grâul şi dincolo aspectul lui hrănitor, pâinea noastră cea de toate zilele. L-au dus în biserici ca ofrandă şi l-au aşezat la icoane în zile de sărbătoare, dar l-au transformat şi în colivă, pâinea de casă sau turte. De asemenea, în perioadele de post, grâul este adesea utilizat sub formă de fiertură simplă, asezonată cu miere și nuci, pentru a oferi energie și a simboliza continuitatea vieții.

Rețetă de colivă

• 400 g arpacaș
• 1,2 l apă
• 200-220 g zahăr tos
• 400 g nucă zdrobită
• arome (vanilie și/sau rom)
• coajă de lămâie/portocală rasă
• sare

pentru decorat:

• nucă de cocos/nucă măcinată fin/biscuiți pisați
• drajeuri de ciocolată neagră/cacao
  • Spălăm arpacașul în nouă ape reci și îl lăsăm pentru 1-2 ore la hidratat (va fierbe mai repede). Îl punem la fiert în 1,2 l de apă rece și un praf de sare în oala sub presiune pentru 25-30 de minute din clipa în care supapa începe să ”fluiere”. După trecerea timpului, lăsăm să se răcorească 10 minute și scoatem capacul de la oala sub presiune. Lăsăm să se răcească și dăm la frigider peste noapte. 
  • A doua zi, adăugăm zahărul și amestecăm bine de tot, până se topesc granulele, apoi punem nuca, coaja de lămâie și aromele după gust. 
  • Așezăm compoziția de colivă pe o farfurie/castron și o nivelăm cu spatula (sau mai puteți folosi inelul de la forma de tort). Presărăm deasupra nuca de cocos, iar crucea o formăm din drajeuri de ciocolată sau pudrăm cacao cernută cu ajutorul unui șablon de hârtie.
  • Sfatul nostru. După ce adăugați zahărul, nucile și aromele, compoziția de colivă este cremoasă și bine legată. Dacă vi se pare moale, adăugați treptat biscuiți pisați sau pesmet.