Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mindfulness - o combinație de liniște, liniștire, reglare a respirației (implicit a ritmului cardiac) etc. - rămâne, până la urmă, un moft, o fiță, o (non)acțiune la modă, sortită uitării la fel ca orice toană umană. Estomparea ei din existența omului contemporan nu va însemna însă (din fericire) și pierderea oricărei șanse de a ne restabili echilibrul emoțional. Ne rămân, slavă Domnului, o multitudine de soluții pentru dobândirea păcii interioare. Unele surprinzător de simple. Dar să facem loc explicațiilor oferite de Tara Porter, profesoară la University College London și autoarea unui studiu publicat recent și în România („Ghid psihologic pentru adolescente și tinere”, Editura Trei): „Meditația de tip mindfulness se bucură cu siguranță de o largă atenție în prezent, ca metodă de a gestiona emoțiile negative. Probabil ați auzit de ea inclusiv la școală, dar, sincer, aș fi preferat ca acest tip de meditație să nu fi fost angrenat în sistemul educațional organizat la nivel național”.
Autosugestia
De ce? „Fiindcă pare mai degrabă să descurajeze decât să implice - sau poate că tinerii care o consideră utilă nu mai ajung la terapie, cine știe... Ori poate există o corelație: cred că mindfulnessul le este util și asta este suficient să le protejeze sănătatea mintală”. Autosugestia! „Exact, dar când cursurile sunt atât de strict normative, cu accent pe respirație, meditație etc., ele pierd ocazia de a ajuta oamenii să-și descopere propriul spațiu pentru conștientizarea pozitivă. Ideea e să revii mereu la ședințele acelea, or, îți poți găsi liniștea și altfel”, apreciază, pe bună dreptate, psihologa Tara Porter.
Incantație cu repetiție
Cum anume? „Mindfulnessul, în esența sa, înseamnă să trăiești în prezent, în loc să îți faci probleme pentru trecut sau să îți faci griji pentru viitor. Să faci o activitate fizică repetitivă te poate ajuta să ai o stare de bine. Dar ce poți face astfel încât creierul să intre într-o stare neutră? Unde este acel spațiu în care ideile din mintea ta încep să se calmeze în loc să o ia razna? Unde te simți calm/ă, fără să mai fii agitat/ă? Te ajută în acest sens mersul pe jos? Statul în cap? Alintarea pisicii? Cititul? Cățăratul? Rugăciunile? O baie cu lumânări? Tricotatul? Foarte bine! Nu trebuie să stai neapărat cu picioarele încrucișate și mâinile pe genunchi, incantând la nesfârșit «aummm», «aummm», «aummm»”.
Alternative mai lejere
În continuare: „Poți trăi centrat/ă pe momentul prezent și în alte moduri”. Mai precis?„O mulțime de lucruri se pot încadra în această categorie, chiar dacă nu au fost niciodată gândite sau analizate astfel: de exemplu, când urmărești din nou emisiuni pe care le-ai mai văzut de un milion de ori, lectura unui ziar, lenevitul la soare, petrecerea unor ore de liniște la pescuit, plimbările cu caiacul etc. Dacă te poți imersa cu totul în momentul respectiv, neutru/ă față de tine însăți, ești în starea de mindfulness. Fără a mai ține cont de numărul respirațiilor, de incantații și alte mormăieli. Libertate și liniște!”.
Citește pe Antena3.ro
Ecrane și capcane
Atenție însă! „Zăbovitul pe telefon nu intră în categoria stărilor de bine. De fapt, este exact opusul așa-zisei stări de mindfulness. Există atât de mult conținut pe un smartphone încât creierul devine mai degrabă surescitat decât relaxat, și adesea asta înseamnă o exacerbare a emoției. Mai există urgență și autoritate în rețelele sociale, iar conținutul este mai mereu axat pe comparații și pe competiție, așa încât creierul nu-și poate regla un ritm calm”, a completat Tara Porter. Ultimele comentarii: „Desigur, depinde și de ce anume faci cu telefonul: poate că citești, asculți un podcast liniștitor sau o muzică relaxantă - toate acestea pot crea o stare de bine. TikTok-ul însă mai puțin, el nu-ți poate oferi o stare de conștientizare a prezentului”.
„Mindfulnessul, în esența sa, înseamnă să trăiești în prezent, în loc să îți faci probleme pentru trecut sau să îți faci griji pentru viitor”, Tara Porter, psihologă
„Zăbovitul pe telefon nu intră în categoria stărilor de bine. De fapt, este exact opusul așa-zisei stări de mindfulnes”, Tara Porter, psihologă
