Bucureştiul în bucate

Bucătari profesionişti sau amatori, de prin toate colţurile ţării, ca şi ale planetei, s-au întâlnit la Bucureşti pentru a-şi proba măiestria şi a face schimb de reţete. Şi abia ce s-au stins ecourile competiţiei, că iată cum un alt prilej de lungi desfătări gurmande dă năvală peste bucureşteni. Astăzi începe Bucharest Food Festival, ediţia de primăvară, la care şi Jurnalul de bucătărie vă invită să asistaţi la o suită de workshopuri având ca temă cei 550 de ani de gastronomie la malurile Dâmboviţei.

Într-o încercare de trecere în revistă a ceea ce a însemnat - ca literă tipărită - gastronomia bucureşteană de-a lungul veacurilor, aveam să întocmesc o lungă listă de autori şi cărţi, vreo douăzeci cu totul, care, prin semnătură şi alte indicii pe care le lasă pe pagina de gardă, reflectă o preocupare destul de vastă pentru subiect, de la jumătatea veacului al XIX-lea încoace, a unor persoane de condiţii diferite.

Întâlnim printre autori de la directoare de pension, precum acea Maria Maurer, care fixează începuturile tipăriturilor bucureştene ale genului la anul 1847 - la un an după "dubla" ieşeană: Kogălniceanu&Negruzzi, cu ediţia a treia a "Bucatelor cercate", şi postelnicul Manolachi Drăghici, cu traducerea din bucătarul francez Robert - până la tipografi, asemeni lui Christ Ionnin (1865).

Dăm peste colonelese şi generălese care-şi umplu timpul cu bucătăritul - precum Ecaterina Steriady colonelu sau Maria general Dobrescu - dar şi peste autori care semnează cu simple iniţiale, ca "doamna L.I.S.". Întâlnim, de asemenea, semnături la fel de "inocente" formate dintr-o înşiruire de două sau trei prenume, ca şi nume sonore, puternice, precum cel al temutului gazetar al epocii, Constantin Bacalbaşa.

Ar fi necesară, probabil, o dizertaţie de câteva ceasuri doar pentru a analiza acest aspect vizavi de cărţile de bucate ale Bucureştiului de sfârşit de secol XIX şi început de veac XX. Poate cândva o voi face. Până atunci, vă propun o reţetă din cartea uneia dintre autoarele citate, generăleasă, dar şi "inspectoare a învăţământului gospodăresc", dna Maria general Dobrescu. "Pulpă de bou împănată.

Porporţii pentru şase persoane: un kg pulpă, 50 g slănină, 10 g sare, o lingură coniac, 100 g grăsime, un morcov, doi cartofi şi o fâşie de ţelină. Se împănează pulpa cu slănina care a fost tăiată fâşii lungi, ţinute în sare şi puţin coniac, se leagă cu sfoară, se frige la cuptor, ca orice friptură. Se serveşte cu sosul lăsat şi cu diferite garnituri de zarzavaturi". Poftă bună!

 

Zilele Cetăţii
Cu ceva vreme în urmă, Campionatul de Gătit în Aer Liber se insinuase în viaţa cetăţii aşa cum o face, adeseori, aroma ademenitoare a unei mâncări ce se strecoară pe sub uşi, prin crăpăturile ferestrelor, trezindu-ne dintr-un somn adânc cu promisiunea unor savuroase aventuri.

Bucătari profesionişti sau amatori, de prin toate colţurile ţării, ca şi ale planetei, s-au întâlnit la Bucureşti pentru a-şi proba măiestria şi a face schimb de reţete. Şi abia ce s-au stins ecourile competiţiei, că iată cum un alt prilej de lungi desfătări gurmande dă năvală peste bucureşteni.

Astăzi începe Bucharest Food Festival, ediţia de primăvară, la care şi Jurnalul de bucătărie vă invită să asistaţi la o suită de workshopuri având ca temă cei 550 de ani de gastronomie la malurile Dâmboviţei. Am pregătit, cu sprijinul prietenilor noştri bucătari, patru demonstraţii culinare, din patru epoci ale Capitalei.

Tot în acest weekend, Muzeul Ţăranului Român, împreună cu Jurnalul Naţional, organizează Târgul de Antichităţi Ţărăneşti, de la care nu vor lipsi tentaţiile culinare. Nu vă rămâne decât să alegeţi locul unde veţi simţi deplin că sunteţi fii ai Cetăţii.