x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bursele de marfuri

0
17 Dec 2005 - 00:00
Bursele de marfuri


Modul de infiintare, organizare si functionare a burselor de marfuri este reglementat de Legea nr. 357/2005.

La infiintare, bursele de marfuri solicita avizul prealabil si de oportunitate al Colegiului de conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR). Bursele de marfuri infiintate in temeiul legii administreaza piete de interes public si asigura membrilor si clientilor conditii centralizate de negociere pentru operatiuni de:
a) vanzari si cumparari la vedere ori la termen pe piata la disponibil, avand ca obiect bunuri fungibile si mobile prin natura lor sau bunuri fungibile si mobile prin anticipatie, precum si orice alte bunuri calificate de bursa de marfuri ca fiind tranzactionabile;
b) vanzari si cumparari la vedere ori la termen pe piata la disponibil, avand ca obiect titluri reprezentative de marfuri, de tipul recipisei de depozit, warantului, conosamentului si al altora asemenea, agreate si calificate de bursa de marfuri;
c) vanzari si achizitii de marfuri, servicii sau lucrari pe piata licitatiilor;
d) vanzari si achizitii de creante comerciale pe piata creantelor;
e) vanzari si achizitii de marfuri si/sau produse pe o piata mixta.

ACTIVITATE. Bursele de marfuri pot detine participari unice la un operator de piata, asa cum este acesta definit in legislatia aferenta, cu conditia indeplinirii de catre bursa de marfuri a conditiilor de capital si de structura a acestuia solicitate pentru autorizarea operatorului de piata. Bursele de marfuri difuzeaza in Romania si in alte tari informatii privind pretul de piata pentru marfuri si derivatele acestora. Difuzarea de informatii de catre bursa de marfuri are ca scop informarea producatorilor, procesatorilor, comerciantilor si consumatorilor de marfuri, servicii sau lucrari.

Bursa de marfuri este societatea comerciala pe actiuni avand ca obiect principal de activitate administrarea pietelor organizate, potrivit Legii nr. 357/2005. Bursele de marfuri administreaza piete la disponibil, piete mixte, piete ale licitatiilor si piete ale creantelor, precum si orice alte tipuri de piete, daca bursa de marfuri indeplineste conditiile prevazute in legislatia specifica acestora.

Bursa de marfuri poate sa desfasoare si activitati secundare, fara a se limita la acestea, cum ar fi: realizarea, administrarea si comercializarea sistemelor informatice specifice burselor de marfuri, organizarea de seminarii si cursuri in scopul pregatirii participantilor in domeniul burselor de marfuri.

Persoanele care detin calitatea de membru actionar al bursei de marfuri sau de membru afiliat al acesteia au dreptul ca, in nume si pe cont propriu, sa negocieze si sa incheie tranzactii pe piata la disponibil, pe piata mixta si/sau sa negocieze si sa incheie contracte pe piata licitatiilor si/sau a creantelor, in conditiile prevazute de lege si de regulamentele bursei de marfuri, precum si pe alte piete administrate de bursa de marfuri, daca sunt indeplinite conditiile specifice pietei respective.

Consiliul de administratie al bursei de marfuri poate hotari ca terte persoane juridice sa devina membri afiliati ai bursei de marfuri, daca indeplinesc conditiile impuse de regulamentele operationale ale acesteia. Membrii afiliati negociaza si incheie tranzactii si/sau contracte pe una sau mai multe piete administrate de bursa de marfuri in aceleasi conditii ca si membrii actionari, incepand cu data la care au dobandit acest drept de la consiliul de administratie al bursei de marfuri.

SOCIETATILE DE BROKERAJ. Aceste societati au ca obiect principal de activitate prestarea serviciilor de brokeraj in calitate de intermediari profesionisti, pe piata la disponibil, piata mixta si pe piata creantelor. Poate actiona ca societate de brokeraj si persoana juridica ce are organizat in structura sa un departament specializat pentru aceste activitati. Societatile de brokeraj pot, de asemenea, sa desfasoare activitati secundare, dar fara a se limita la acestea, cum ar fi acordarea de consultanta clientilor cu privire la activitatile si operatiunile desfasurate pe pietele administrate de bursa de marfuri.

Societatile de brokeraj, prin brokerii care actioneaza in numele acestora, negociaza oferte, efectueaza tranzactii, incheie contracte si raspund de transmiterea tuturor informatiilor privind predarea marfii si plata pretului. Societatile de brokeraj sunt obligate sa pastreze confidentialitatea in legatura cu persoana in numele careia negociaza pe piata la disponibil, cu exceptiile prevazute de legislatia in vigoare si regulamentele bursei de marfuri.

Societatile de brokeraj sunt obligate sa trateze distinct, ca bunuri ale clientului, toate sumele si alte bunuri primite, cu scopul de a constitui garantii si de a efectua tranzactii ori de a incheia contracte, precum si rezultatele obtinute din asemenea operatiuni in numele clientului respectiv. Asemenea sume sau alte bunuri ale clientului sunt inregistrate in evidente separate si nu sunt confundate cu fondurile societatii de brokeraj respective ori utilizate in folosul altui client pentru a constitui garantii, in vederea efectuarii de tranzactii ori incheierii de contracte sau pentru a obtine ori acorda credite.

Societatile de brokeraj au dreptul sa solicite si sa primeasca de la clientii lor orice masura de protectie impotriva riscului financiar propriu, rezultand din garantarea tranzactiilor efectuate ori din incheierea contractelor prin intermediul lor.

Brokerii sunt persoane fizice aflate in relatii de munca exclusiv cu o societate de brokeraj, privind negocierea ofertelor si efectuarea tranzactiilor pe piata la disponibil, pe piata mixta si incheierea contractelor pe piata creantelor.

SEDINTE
La bursele de marfuri, in cadrul fiecarei piete organizate, sedintele de bursa se desfasoara in mod distinct, conform regulilor stabilite pentru fiecare piata in parte. Sedintele de bursa sunt conduse de un coordonator de sedinta, numit de presedintele director general al bursei de marfuri. Atributiile acestuia sunt stabilite prin regulamentele operationale ale bursei de marfuri pentru fiecare piata in parte. Sunt nule de drept contractele de bursa incheiate pe piata la disponibil daca uneia dintre partile contractante nu i s-a acordat de consiliul de administratie al bursei de marfuri dreptul de tranzactionare. In cazul in care autoritatile contractante achizitioneaza produse, servicii sau lucrari prin intermediul burselor de marfuri, acestea din urma au obligatia de a respecta prevederile legislatiei in vigoare privind achizitiile publice atunci cand aplica procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica in numele autoritatilor contractante respective.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA
  • Dan Ioan Sandu: "Pana nu demult eram angajat la o firma la care proprietar majoritar era statul. De un an lucrez la o firma care este in totalitate particulara. Ma nemultumeste ca la aceasta firma nu se plateste sporul de vechime in munca, eu avand dreptul la 25% din salariu spor de vechime, deoarece am lucrat pana in prezent 32 de ani si 11 luni. Mai mult, bonurile de masa se includ in salariu si se impoziteaza. Va rog sa-mi spuneti daca la o firma particulara, conform noului Cod al Muncii, este corect sa nu se plateasca sporul de vechime si daca este corect ca bonurile de masa sa se impoziteze, cumulate cu salariul. De asemenea, va rog sa-mi raspundeti daca un student care repeta anul de studii mai beneficiaza de pensie de intretinere. Va rog sa-mi spuneti daca exista o modalitate juridica sa permita sistarea pensiei de intretinere pe perioada de repetare a anului de studiu".
    RASPUNS: Codul Muncii publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 72/05.02.2003, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii. Potrivit art. 2 din Codul Muncii, dispozitiile acestuia se aplica si angajatorilor, persoane fizice si juridice. Prevederile Codului Muncii cu privire la salarizare stipuleaza ca salariul va cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. De asemenea, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora. Diferentierea salarizarii se va face dupa urmatoarele criterii: nivelul de studii; in raport de functia (meseria) indeplinita; dupa cantitatea si calitatea muncii; in raport cu conditiile de munca; in functie de vechimea in munca (obligatoriu in unitatile bugetare si in regiile autonome cu specific deosebit si, facultativ, la celelalte categorii de angajatori). Cu privire la bonurile de masa, Codul Fiscal al Romaniei prevede in art. 42, lit. e) ca sunt venituri neimpozabile "contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare". In ceea ce priveste cea de-a doua problema, subliniem ca, potrivit Codului Familiei, obligatia de intretinere se executa in natura sau prin plata unei pensii in bani. De asemenea, trebuie sa facem distinctia intre obligatia de intretinere dintre parinti si copii minori si aceea dintre parinti si copii majori. Din informatiile furnizate, putem presupune ca in cazul cititorului problema intretinerii se pune in raport cu copilul major. Obligatia de intretinere a copilului major isi are temeiul in art. 86, alin. 1, din Codul Familiei. Potrivit aceluiasi art. 86 "are drept la intretinere numai acela care se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din munca, din cauza incapacitatii de a munci". Astfel, copilul major se afla in stare de nevoie daca nu are nici venituri din munca, nici bunuri care ar putea fi vandute pentru procurarea sumelor necesare intretinerii. Aceasta obligatie inceteaza in cazurile in care nu mai sunt indeplinite conditiile pentru existenta ei. Prin urmare, in cazul in care inceteaza starea de nevoie a creditorului obligatiei de intretinere sau mijloacele debitorului obligatiei de intretinere nu-i mai permit acodarea ei (in acest caz, incetarea obligatiei de intretinere se decide prin hotarare judecatoreasca, la cererea celui interesat) sau se produce decesul debitorului sau creditorului obligatiei de intretinere, va inceta si obligatia de intretinere, intrucat prestatia nu-si mai gaseste justificarea. De asemenea, vom sublinia ca institutia suspendarii, sistarii pe o anumita perioada a obligatiei de intretinere a copilului nu este reglementata de Codul Familiei.
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   piata,   bursa,   bunuri,   piete,   intretinere,   bursei,   bursele,   marfuri,   brokeraj,   disponibil,   munca

    Serviciul de email marketing furnizat de