MIORITA
Miorita s-a nascut plecand de la un fapt real, spun cele mai multe studii in materie. Timpul insa a sters toate amanuntele intamplarii. Astazi, balada nu mai ofera nici un punct de sprijin pentru cronologizarea ei.
Mit dupa unii, realitate in opinia altora, sau imbinarea celor doua, Miorita va ramane o caracteristica fundamentala a poporului roman. Controversele cu privire la autenticitatea, originea si autorul "celei mai frumoase epopei romanesti" nu vor lua sfarsit niciodata. Transmis din generatie in generatie, cantecul mioarei, care descrie frumusetea gliei noastre, "Pe-un picior de plaiu, Pe-o gura de raiu", ramane un punct de referinta in istoria romanilor.
BALADA. Miorita reveleaza un mit al mortii. Ciobanul, desi prevenit de mioara lui favorita de complotul celorlalti tovarasi, "Dragutule bace!/ Da-ti oileâncoace (...)Ca lâapus de soare/
DE UNDE VINE MIORITA?
|
Cei care au studiat indelung originile Mioritei presupun ca, asa precum faptul s-a putut petrece in oricare vreme din cuprinsul epocii feudale, si balada, ca atare, s-a putut naste oricand in cuprinsul acesteia. Materialul documentar atat de abundent pe care se bizuie afirmatia de mai sus nu ingaduie o alta pozitie. Este clar ca nu se va putea sti niciodata cand s-a nascut Miorita.
Marturiile ramase sunt confuze, poate deoarece continutul se refera la o practica extrem de veche, din care nu a mai ramas decat ideea de judecata, fara exprimarea precisa a cauzelor. Cum judecata este caracteristica pentru Transilvania, este posibil ca versiunea ardeleneasca sa aiba prioritate in fata celei moldovenesti.
Ceea ce se povesteste in Miorita nu este numai un fapt imaginar, dar verosimil, ci este un fapt real ca toate faptele autentice similare atestate documentar. Concluzia unanima la care s-a ajuns in urma cercetarilor este ca la intrebarea cand s-a nascut Miorita nu se poate raspunde. In vremea cand nu era cunoscuta decat varianta lui Alecsandri, s-a format parerea ca locul de bastina al baladei ar fi Vrancea, pornindu-se de la una dintre afirmatiile poetului in legatura cu locul culegerii variantei sale. In discutiile pentru localizarea baladei a aderat si factorul estetic. Protagonistul acestei demonstratii a fost Duiliu Zamfirescu, care s-a indepartat de zona Vrancei. De unde convingerea ca textul cel mai realizat sub raport artistic trebuie sa fie cel mai aproape de locul de bastina.
"In accentele Mioritei se deslusea ceva din mandria si seninatatea dacilor liberi, dispretuitori ai mortii. Cu tot tragicul sfasietor al intamplarii redate, simtirea primilor cititori se inflacarase mai ales in atingere cu dragostea de viata, natura si indeletnicire, care strapungea pacla de tristete molcoma
ce invaluie balada cu accente imprumutate parca din cantecele intonate candva
in cinstea eroilor valahi". - Adrian Fochi, "Miorita"
|
|
MIORITA, LA HANUâ ANCUTEIInfiorarea celei dintai intalniri cu cantul mioarei o suprinsese intr-o evocare Mihail Sadoveanu, nota Adrian Fochi. La Hanul Ancutei, intr-o seara poposeste "cantaretul orb", simbol milenar al poetului. Poftit sa desfete comesenii, el se asaza intre ei si, cu miscari ceremonial stravechi, se pregateste de cantec. "Trase spre el pliscul cimpoiului si umfla cu un rasunet adanc foiul. Cuprinzand instrumentul sub cotul stang, il stranse, si el tipa o data scurt, ca si cum l-ar fi durut. Apoi incepu a mormai s-a da sunet de cantec vechi... Aista-i cantecul mioarei, grai orbul (...)""NUMAI IN BISERICA NU SE CANTA MIORITA"Adrian Fochi deosebeste doua versiuni fundamentale ale textului: colindul si balada. Fiecare din aceste doua versiuni a avut o evolutie specifica. Aceasta impartire este cu atat mai valabila cu cat afecteaza in mod compact doua regiuni teritoriale diferite. Astfel, colindul este specific pentru Transilvania, cu o puternica prelungire in nordul Banatului si cu una mai putin sensibila in nordul Moldovei (Radauti si Vatra Dornei), in vreme ce balada este caracteristica pentru Moldova, Muntenia, Oltenia si Dobrogea. Intre ambele versiuni a existat un puternic schimb de valori artistice, insa versiunea balada a exercitat o influenta net mai puternica asupra versiunii colind decat invers. Este neindoielnic ca Miorita trebuie sa fi avut la origine, mai bine zis undeva pe parcursul evolutiei sale, spre starea de azi, un fapt real, petrecut intr-o anumita regiune geografica, intr-o anumita epoca istorica. In 1930 Ion Diaconu, cercetand cu amanuntul traditiile populare in legatura cu fenomenul Miorita, raporta ca in Vrancea, pe la sfarsitul veacului trecut, "numai in biserica nu se canta Miorita".PERSONAJE NEDENUMITEDe obicei, personajele baladei nu sunt numite cu nume care sa devina indicii istorice. In unele cazuri, ele sunt definite prin raporturi care tin de indeletnicirile pastoresti: unul e baci, altul vataf, altul sluga etc. Aceste raporturi nu pot fixa cadrul istoric al dramei. Exista totusi variante ale baladei care denumesc personajele ei. Nu putem, din pacate, cunoaste care a fost viata baladelor noastre in trecut. Pentru aceasta ne lipsesc date stiintifice care sa coboare dincolo de prima jumatate a secolului trecut. Aria de raspandire a Mioritei a mers mereu ingustandu-se. |