Ideea a venit de la Rasarit

Nimeni nu stie exact de unde a inceput totul. Nimeni nu stie foarte cert nici cand a inceput. Stim doar, cu oarecare aproximatie, unde trebuie sa fi existat primul vegetarian. In sudul Asiei.

Daca yoga, ca sistem de exercitii fizice, are cam 5000 de ani vechime, atunci regimul de alimentatie vegetarian ar trebui sa aiba cel putin tot atata. Si pentru ca yoga a aparut pentru prima data pe Valea Indusului, nu putem decat sa presupunem ca si primii vegetarieni au existat tot acolo, printre bastinasii locului. Nu avem nici o dovada ca cei dintai yoghini au fost si vegetarieni. Sistemul are insa la baza "cinci precepte morale" transmise constiincios de la indrumator la discipol: sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu minti, sa nu fii infidel, sa nu ingurgitezi substante daunatoare (bauturi alcoolice, de exemplu). Cu siguranta ca exista o legatura directa intre Primul principiu yoga ("sa nu ucizi") si felul in care praticantii sistemului se hranesc. Ca sa nu fii nevoit sa ucizi, cea mai buna alternativa este sa fii vegetarian.

Putem fi insa siguri ca yoginii veritabili de astazi apartin irevocabil acestei categorii.

Inteleptii yogini au considerat de-a lungul timpului ca atat mintea cat si corpul omului sunt puternic afectate de mancarea pe care acesta o ingereaza. De aceea, hrana trebuie sa fie nu numai o sursa de energie pentru trup, ea trebuie sa fie echilibrata din punct de vedere nutritional si alcatuita in special din alimente naturale.

GUNAS. Conceptia acestui sistem pleaca de la premisa ca energia subtila a universului este caracterizata de trei calitati (gunas) care coexista in echilibru: Sattva (puritatea); Rajas (activitatea, pasiunea, schimbarea) si Tamas (intunericul, inertia).

Regimul alimentar de tip "Sattvic" este cel mai "pur". Alimentele considerate cu aport pozitiv de energie pentru corp sunt: cerealele, painea, legumele si fructele proaspete, sucurile de fructe, laptele, untul si branza, nucile, semintele incoltite, mierea de albine.

Alimentele care fac parte din categoria "Rajas" furnizeaza mai multa energie trupului fizic in detrimentul mintii. Acestea sunt: condimentele, cafeaua, pestele, ouale, sarea si ciocolata.

La Cina cea de Taina s-a consumat doar azima si vin

"Tamas" nu ofera nici un beneficiu nici pentru minte, nici pentru corp. Este afectat in primul rand sistemul imunitar al individului, se instaleaza apatia si individul devine inert in raport cu propriul destin. Sursele acestui dezechilibru alimentar sunt considerate: carnea, alcoolul, tutunul, ceapa, usturoiul sau orice aliment fermentat: otetul, de exemplu.

Intr-o prima etapa, a fi vegetarian nu este un scop in sine pentru yoghini, dar este una dintre caile pe care trebuie sa mergi pentru a obtine armonia dintre corp, minte si spirit.

"A fi vegetarian" nu reprezinta o garantie de progres yoghic, dar este o conditie obligatorie pentru a obtine o stare "purificata". Dezideratul linistii interioare este atins urmand apoi un program riguros de exercitii fizice si mentale. Pe masura ce sunt inregistrate progrese se prefigureaza ultima etapa, scopul final: comunicarea nemijlocita cu Spiritul Universal.

HINDUISM. Porunca "sa nu ucizi" a fost preluata sistematic ulterior de celelalte religii orientale. Hindusii practica in mod obisnuit compasiunea si obiectul ei este oricare fiinta vie, oricat de neinsemnata. Aceasta nu poate duce in cele din urma decat la acelasi regim vegetarian. Optiunea pentru o hrana exclusiv vegetala a fost considerata secole la rand cheia catre sanatate si fericire. Desi nu toti credinciosii hindusi sunt vegetarieni, textele sfinte recomanda sa fie respectate aceleasi principii de alimentatie "pura" ca si cele ale yoginilor. In "Mahabharata" sta scris in termeni fara echivoc ca "cel care doreste sa-si creasca forta consumand carnea altor creaturi va trai in mizerie si se va reincarna, la randul lui, in animalul pe care tocmai l-a ucis si consumat". "Cel care doreste sa aiba parte de viata lunga si implinita trebuie sa se abtina de la a face rau oricarei alte fiinte." De asemenea, comportamentul violent este considerat o consecinta directa a unei alimentatii "impure" si aducator de mari necazuri si acumulari karmice negative pentru indivizii agresivi sau brutali.

BUDISM. Trecand mai departe, regasim preceptul moral "sa nu ucizi" si in budism. Buddha si-a insusit in numai un an de zile tehnicile yoga ale maestrului sau, Udraka. Poate in acest mod au fost integrate in budism cele "cinci precepte morale", de care am amintit pentru prima data cand am mentionat despre yoga ca sistem si filozofie.

Buddha a dorit sa experimenteze asceza totala pe cont propriu, in cautarea revelatiei supreme. In incercarea de a gasi drumul spre eliberarea de suferinta, Iluminatul ajunsese sa consume un singur bob de mei pe zi. Dar nici macar postul negru nu i-a adus Revelatia. Iar revenirea la viata a fost marcata de acceptarea unei ofrande de orez fiert din partea unei credincioase. Asa a ramas orezul fiert principalul ingredient in meniul credinciosilor budisti, si mai ales al preotilor.

Exista in prezent doua variante de regimuri alimentare pentru adeptii budismului: una care este riguros vegetariana, iar cea de-a doua admitand totusi consumul de peste, pornind de la premisa ca pestele, esuat pe malul apei, moare fara sa fie ucis de cineva anume.

Pe masura ce budismul a trecut Muntii Himalaya spre China, acesta a fost insotit si de rigorile lui alimentare, dand repere cotidiene invataturilor religioase. Mesajul celui care a vazut eliberarea de suferinta in aceasta viata prin renuntarea la orice dorinta a trecut in cele din urma si Marea Chinei, poposind in Japonia. In forma "zen", bucataria budista a capatat si un nume: "shojin ryori". Aceasta varianta culinara este exclusiv vegetariana si retetele traditionale sunt valabile si astazi in templele Zen.

Istoricii au constatat ca numarul vegetarienilor a scazut in India in doua perioade de timp diferite: dupa cucerirea de catre musulmani si dupa campania militara britanica. Renuntarea la regimul fara carne s-a facut ca o reactie la noile norme de "civilizatie" preluate de la invingatori.

"Si luand Isus o paine, a multumit, a frant-o si le-a dat-o, zicand "Acesta este trupul Meu, care se da pentru voi; sa faceti lucrul acesta in amintirea Mea" Tot astfel le-a dat si paharul, dupa cina, zicand: "Acest pahar este legamantul Meu cel nou in sangele Meu care se varsa pentru voi."" Evanghelia dupa Luca, 21-22

ANAHORETII DE LA SFANTUL MUNTE ATHOS

Asceza, ca vocatie religioasa, isi gaseste inca locul la Muntele Athos. Calugarii din manastirile locului duc o viata monahala in litera si spiritul textelor sfinte. Iar una dintre conditiile pe care o respecta se refera la hrana. Mesele in interiorul lacasurilor sunt de regula foarte simple. Dieta este compusa mai ales din paine, masline, legume, orez, paste fainoase, soia si fructe. Singura exceptie o reprezinta pestele. Poate ca unul dintre motive il gasim tot in Noul Testament, cand Iisus le-a spus apostolilor: "Am sa va fac pescari de oameni". Este permisa de asemenea consumarea unui pahar cu vin, cu exceptia zilelor de luni, miercuri, vineri si inaintea sarbatorilor ortodoxe importante, cand calugarii se abtin complet de la vin, ulei, lapte si produse din lapte. Altfel, calugarii isi impart viata monastica intre rugaciune, cititul Evangheliilor si ritualul cotidian.

Ce-Mi trebuie Mie multimea jertfelor voastre?", zice Domnul. Sunt satul de arderile-de-tot ale berbecilor si de grasimea vitelor bine hranite; nu-MI place sangele taurilor, mieilor si tapilor. Nu-Mi mai aduceti daruri de mancare nefolositoare, caci M-am dezgustat de tamaie Isaia, 1:11, 1:13 MAI SANATOS SI MAI DESTEPT Toate religiile care promoveaza o alimentatie exclusiv vegetariana cred in reincarnare. Spre deosebire de religiile "nevegetariene", care considera ca omul traieste o singura existenta pe Pamant, dupa care urmeaza Judecata de Apoi la rascrucea dintre Paradis si Infern. Ideea de la care porneste sistemul vegetarian este foarte simpla: viata este de la Dumnezeu, deci trebuie sa eviti sa o distrugi, indiferent sub ce forma s-ar manifesta. A fi vegetarian functioneaza ca o purificare a trupului si implicit a spiritului. Hrana pe care o consumi nu este pur si simplu doar hrana, esti asemenea ei. Cand mananci un anumit aliment te transformi prin simpla lui ingerare. Substantele lui devin substantele tale. Pana la urma, a fi vegetarian presupune un efort constant, constient. Rezultatul ar trebui sa fie o viata mai sanatoasa in corp si in spirit. Cel putin asa incearca sa ne convinga unii predecesori. Daniel a zis ingrijitorului: "Incearca pe slujitorii tai zece zile si sa ni se dea de mancat zarzavaturi si de baut apa". El i-a ascultat in privinta asta si i-a incercat zece zile. Dupa cele zece zile, ei aratau mai bine la fata si mai grasi decat toti tinerii care mancau din bucatele alese ale imparatului. Daniel, 1:12-15