Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Inceputurile fotografiei
Romanii au luat la cunostinta de existenta fotografiei inca din 1839, prin "Albina romaneasca" si "Contorul de avis", care prezentau noua inventie. Cert este faptul ca in 1842 fotografia (dagherotipia) era cunoscuta si practicata la noi. Primul aparat fotografic cunoscut si folosit la noi a fost cel cumparat de Colegiul "Sf. Sava" (1840). In primavara anului 1843, a fost semnalat si primul atelier fotografic.
Vechi fotografi bucuresteni
Arta fotografica a cunoscut o evolutie ce se intinde pe parcursul unui veac si jumatate. Romania nu a ramas insensibila la noua descoperire. Inca din secolul al XVII-lea se fac primele cercetari in a fixa imaginea unui obiect pe un suport, folosindu-se in acest sens clorura de argint, praful de creta si nitratul de argint, in directa legatura cu lumina solara.
Adevaratul descoperitor al fotografiei a fost J.N. Niepce (1765-1833), care a reusit pentru prima data, utilizand actiunea luminii, sa fixeze imaginea obiectelor exterioare. Experientele sale, colaborate cu cele ale cercetatorului Jacques-Mand... Daquerre (1787-1851), au dus in 1835 la realizarea fotografiei latente, iar din 1837 se va realiza reproducerea pe metal a fotografiilor, procedeu cunoscut sub numele de "dagherotipie". Timp de zece ani, acest procedeu a cunoscut o larga raspandire, dar avea inconvenientul ca placile erau sclipitoare, din cauza argintului folosit, si usor alterabile.
In 1873 se realizeaza primele placi cu gelatino-bromura care vor intra in fabricatie de serie. In Franta, aceasta descoperire s-a raspandit repede si mult, trecand apoi in mai toate statele europene. Gaspar Felix Tournachou, cunoscut ca fotograf sub numele de Nadar, va fi cel care va fotografia aproape toate personalitatile vremii. Tot el va fotografia Parisul din balon, de la diferite inaltimi, realizand si o panorama generala de la 400 de metri.
IN ROMANIA. Romanii au luat la cunostinta de existenta fotografiei inca din 1839, prin "Albina romaneasca" si "Contorul de avis", care prezentau noua inventie. Cert este faptul ca in 1842 fotografia (dagherotipia) era cunoscuta si practicata la noi. Primul aparat fotografic cunoscut si folosit la noi e cel cumparat de Colegiul "Sf. Sava" (1840), dupa indemnul lui Petrache Poenaru, directorul Eforiei Scoalelor si cel care a inventat stiloul.
PRIMUL ATELIER. In primavara anului 1843 este semnalat si primul atelier fotografic, condus de o doamna straina, in persoana lui Wilhelmina Priz. Ea isi instalase atelierul pe Podul Mogosoaiei (Calea Victoriei), in apropierea Palatului domnesc, facand cunoscut publicului - prin "Vestitorul romanesc" - ca "face portreturi tagerotipii (dagherotipii) cu un pret foarte cuviincios". Ulterior si-a mutat atelierul pe Ulita Frantuzeasca (Str. Franceza), in pravalia domnului Fall. In 1845, I. Pohlmann deschide un alt atelier fotografic pe Podul Mogosoaiei, anuntand in ziare ca "se recomanda onoratului public al Capitalei, cu intocmirea tuturor chipurilor de daguerotyp in culoare si negru, in format mare si mic cu pretul de 1-2 galbeni". Suma pretinsa era prea mare pentru buzunarul bucuresteanului obisnuit. La cativa ani, in 1852, un alt fotograf, Friedrich Binderi, isi instaleaza atelierul tot pe Podul Mogosoaiei, in casele lui Ieronim Momolo. Preturile erau mult mai mici decat cele pretinse de inaintasii sai. Atelierul avea vad comercial, fiind in apropierea unui teatru, iar preturile variau de la 5 sfanti la 50 de sfanti bucata.
In 1843, sau cel tarziu in 1844, se stabileste la Bucuresti pictorul Carol Popp de Szathamari, care are marele merit de a fi primul fotograf roman si primul fotograf-reporter de razboi din lume distins cu numeroase medalii de aur si diplome de onoare de catre suveranii Europei si premiat la mai toate expozitiile internationale ale timpului. In perioada 1859-1865, in Capitala il gasim pe fotograful W. Wollenteit, care-si avea atelierul in aceeasi cladire unde se afla Sala Bossel (peste drum de Teatrul National).
Prin 1865, deci contemporani cu Carol Popp de Szathmari, doi vienezi "Zipser et Fritz" deschid un atelier in Str. Stirbei Voda nr. 8. Mai tarziu, K.F. Zipser, probabil un urmas al celui dintai, deschide atelier fotografic in Calea Mogosoaiei nr. 23.
![]() |
Un "souvenir" de pe Bulevardul Carol, realizat de firma Cabinet Foto Portrait |
|
"Un loc mai aparte il ocupa atelierele fotografice din Targul Mosilor. Acolo erau baracile care gazduiau ateliere cautate de populatia mahalalelor si taranii veniti din imprejurimile Bucurestilor. Fotografia la «Mosi» costa convenabil si iesea⦠«la minut»".
|