x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pacificatorul

0
Autor: Loreta Popa 02 Oct 2006 - 00:00
Pacificatorul


AMZA PELLEA
Cine l-ar fi putut cunoaste mai bine pe Amza Pellea decat cei cu care a tocit bancile facultatii...

Iata ce si-ar fi dorit Silvia Popovici sa-i spuna lui Amza Pellea: "Inca de pe bancile facultatii, pe care am absolvit-o impreuna cu alti mari si dragi colegi, i-as fi spus ca ii presimt un viitor stralucit ca artist. Dar probabil ca el ar fi izbucnit in ras, ar fi hohotit din toata fiinta, asa cum putini stiu sa o faca atunci cand aud rostindu-se despre ei vorbe mari, chiar daca sunt rostite din inima".

SETE DE VIATA. "Apoi, la Craiova, cand intreaga noastra promotie de frumosi nebuni dupa teatru a mers sa se implineasca pe o aceeasi scena, as fi vrut sa-i spun cat de mult ma bucur ca si el se afla printre noi, superb si puternic ca nimeni altul. Dar iar m-am sfiit, inchipuindu-mi cum ar ramane ganditor, asa cum putini stiu sa faca sa li se vada pe chip mahnirea, si m-ar fi intrebat maniat cum de-as fi putut crede ca locul lui n-ar fi langa noi, acolo unde e greu, si nu intr-un cuib confortabil. Iar cand gloria l-a sechestrat definitiv pe Amza, as fi vrut sa-l intreb doar cum de ramane in continuare atat de tanar si de plin de forta, cum de are o asemenea sete de viata si o asemenea pofta de a juca fara sa oboseasca, fara sa intre in rutina si, mai ales, sa fie la fel de simplu si de prietenos cu cei din jur. Dar iar mi-ar fi rasunat in urechi imensul lui hohot cotropitor, un hohot care era de fapt o mare disperare. Numai cand, de cateva luni, Amza s-a luptat cu neiertatoarea lui boala, n-as fi vrut sa-i mai spun nimic. As fi vrut doar sa ne privim in ochi o clipa si sunt sigura ca in acea secunda ni s-ar fi perindat prin minte toate idealurile tineretii de la care Amza n-a abdicat niciodata".

"Iar cand gloria l-a sechestrat definitiv pe Amza, as fi vrut sa-l intreb doar cum de ramane in continuare atat de tanar si de plin de forta, cum de are o asemenea sete de viata si o asemenea pofta de a juca fara sa oboseasca, fara sa intre in rutina si, mai ales, sa fie la fel de simplu si de prietenos cu cei din jur. Dar iar mi-ar fi rasunat in urechi imensul lui hohot cotropitor, un hohot care era de fapt o mare disperare" - Silvia Popovici, despre Amza Pellea

Nea Marin al nostru ncurca itele, dar le si desfacea
Ipu, cel mai cunoscut si iubit rol, din „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", de Sergiu Nicolaescu

Amza Pellea a fost intotdeauna inconjurat de prietenii sai...
Un rol pe care nu-l stiu multi, Voievodul Basarab, din piesa "Croitorii cei mari din Valahia", de Al. Popescu, alaturi de Sanda Toma
Citeşte mai multe despre:   amza,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de