Pridvorul Romaniei: Muzeul Satului

Satul Satelor implineste 70 de ani © Ceausescu a vrut sa desfiinteze Muzeul Satului © Focurile care au ucis casele © Ce a facut Nixon cand a vizitat Muzeul?

Pridvorul

Este locul in care te asezi dimineata si vezi viata trezindu-se din somn. Iar seara, obosit, multumit sau chinuit de ganduri te asezi si spre odihna. A trupului si a sufletului. Sau te intalnesti cu toti cei dragi pentru a spune povesti. Este pridvorul casei.
Muzeul Satului este pridvorul nostru, al tuturor romanilor. Aici iti poti gasi echilibrul si linistea.In racoarea casutelor aduse din satul bunicilor, in stelele tesute pe paretare. In culorile vii ale covoarelor oltenesti, in soarele prins in mreaja lemnului. Sau poti descoperi, in lada de zestre, cea mai de pret comoara: istoria unui neam cu radacini adanci.
Zilele acestea Muzeul Satului implineste 70 de ani.
O viata care se pregateste sa fie si mai lunga. A trecut prin razboi, a scapat de multe ori, ca prin urechile acului, de mania si ignoranta unora care au vrut sa-l faca sa dispara. A fost sfasiata o bucata din el. A trecut prin foc si a renascut.
Dar a ramas aici. Ne asteapta pe noi. Sa venim, sa ne plimbam pe ulitele sale, sa mangaiem soarele de pe portile maramuresene. Sa ne plecam capul cand intram in vreo casuta sau sa ne asezam pur si simplu pe prispa. Pe lutul care sa ne aduca aminte ca fara bunicii nostri nici noi nu am fi cine suntem.
Iar la plecare sa-i lasam Satului Satelor promisiunea ca vom reveni. Iar daca noi nu putem promite, el ne va chema. Pentru ca face parte din sufletul nostru, si sufletul nu poate fi uitat pe undeva.