x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prost-gust in arhitectura

0
Autor: Otilia Vintilă-Bolchiş Violeta Cristea 18 Sep 2006 - 00:00
Prost-gust in arhitectura


DESPRE CLADIRI
Arhitectura este o arta expusa prin excelenta. Atunci cand piesele care o compun nu se potrivesc se vede de la o posta!

Faimosul arhitect Frank Lloyd Wright spunea ca "Un doctor isi poate ingropa greselile, pe cand un arhitect poate doar sa-si sfatuiasca clientul sa planteze vie" (ca sa-si mascheze greseala!). Daca lucrurile ar sta chiar asa, mare parte din tara noastra s-ar transforma intr-o vasta plantatie de vita-de-vie. Iar noi am fi... un popor "ametit"!

CUM NE TUNA! Lucruri interesante despre arhitectura si kitsch am aflat de la doctor arhitect Florin Biciusca, conferentiar la Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu". "Arhitectura ilustreaza felul vietii. Acolo unde viata este kitsch, si arhitectura este kitsch. Daca viata este una care este ordonata de un sistem de valori, atunci si arhitectura, care reflecta fidel viata oamenilor, va fi una de buna calitate. Cum am putea defini arhitectura romaneasca? Pentru moment pot spune doar atat: este definita de faptul ca fiecare traieste dupa cum ii tuna!

Eu sper ca lucrurile vor fi reinnodate, ca oamenii vor redescoperi valorile si atunci lucrurile se asaza singure. Or, in momentul acesta, singura valoare recunoscuta este banul. De asta si apar concepte de genul: «Este curtea mea, fac ce vreau cu ea!». Cred ca, daca se poate face ceva, se poate face in sensul de a face vizibil un sistem de valori valabil."

Este surprinzator faptul ca in arhitectura romaneasca de pana in al doliea razboi mondial se pastra trunchiul vechi al locuirii. Era o arhitectura care avea val, pentru ca se simtea felul in care traiau oamenii si felul in care isi construiau erau pastrate de multa vreme. Lucru care astazi nu se mai vede

MEDIATIZARE. "Avem canale de cultura cu o audienta descurajanta", spune dezamagit arhitectul Florin Biciusca. "In emisiuni se vorbeste despre lucruri pe care oamenii nu le pricep. Intai, oamenii trebuie sa inteleaga ce este valoarea si apoi trebuie sa o caute singuri. Mi s-a intamplat sa ajung prin 2000 in Spania, dupa moartea unui arhitect. In toate ziarele, aceasta stire umplea prima pagina. La noi, in legatura cu arhitectura, pe prima pagina poate aparea eventual un titlu de genul: «Langa o coloana dorica a fost savarsit un viol!». Dar este o problema care priveste mass-media. Depinde catre cine isi indreapta atentia."

Si oamenii ar trebui sa fie mai atenti la programele care se deruleaza tocmai pentru a-i familiariza cu adevaratele valori sau pentru a le atrage atentia asupra distrugerilor care au loc in acest plan.

Compozitie reusita intre diferite stiluri in Oradea: baroc, clasicist, eclectic, seccesio. In imagine, Piata Unirii
Pana in al doilea razboi mondial, arhitectura reflecta exact si viata omului, si felul individului care locuia intr-o casa

PROIECTE. Anul trecut, Igloo Media a inceput programul "Arhitectura merita o sansa!". Prin el s-a incercat facilitarea accesului neprofesionistilor la aceasta arta prin expunerea si vehicularea manifestarilor sale cu adevarat valoroase in locurile si prin metodele care le sunt familiare acestora. Alta initiativa laudabila, din suflet botezata "Case care plang", desfasurata de curand de o echipa de studenti de la Arhitectura, a facut o inventariere, atat documentara, cat si fotografica, a unor constructii candva remarcabile, urmarind evidentierea a ceea ce a mai ramas din Bucurestiul de odinioara. Data fiind starea avansata de degradare a unora dintre constructii cu o lunga si zbuciumata viata in spate, este de la sine inteles ca nu vor mai fi salvate. Pe site-ul www.casecareplang.ro e o interesanta galerie de imagini cu aceste cladiri.

Ar trebui sa tratam cu mai multa atentie subiectul recunoasterii adevaratelor valori, pentru ca din acest motiv am ajuns la situatii jenante. Constantin Brancusi, de pilda, cel care atat de frumos a spus despre arhitectura ca reprezinta o "sculptura in care se locuieste", este recunoscut pe plan international ca fiind un francez de origine romana. Asa-i ca de fiecare data cand auzim asta ni se pare ca cineva atenteaza la identitatea noastra?

"Inainte, arhitectura romaneasca avea aceleasi elemente pe care le avea si arhitectura mediteraneana si cetatile medievale. Deci, arhitectura romaneasca venea pe filiera directa din strafunduri. Ea mergea foarte bine. Apoi a fost acea ruptura" - Conf. dr. arh. Florin Biciusca

NU TOT CE ESTE VECHI ESTE SI FRUMOS
Vedere din Medias. Surprinsa in anul 1952
"Intotdeauna se pune in oglinda: casa noua - casa veche, ca nu se potrivesc intre ele. Pe strada daca se intalnesc doi oameni, unul imbracat dupa o moda, altul dupa o alta… ce, asta inseamna ca nu pot conversa? Arhitectura depinde de modul de viata. Si intr-un spatiu poate exista un singur mod de viata. In spatiul in care se aglomereaza mai multe moduri de viata apare cacofonia. Putem spune ca avem un cartier de case noi, in care oamenii traiesc din ce produc in gradina lor, in cotetul lor. Alaturi apare un bloc de locuinte in care oamenii traiesc altfel: pe paliere, fiecare pe nivelul sau. Ei bine, acesta este un kitsch, pentru ca sunt alaturate doua moduri de viata.

Daca intr-un cartier vechi apare o casa noua, in care se traieste la fel cum se traieste si in casa veche de alaturi, acolo lucrurile sunt perfect posibile. Asa cum comunitatea adopta o noua familie, asa si comunitatea caselor adopta o noua casa. Nu conteaza ca este veche sau noua. Daca este veche nu inseamna ca este si valoroasa. Arhitectura nu are printre criterii vechimea. Exista case vechi urate si case vechi frumoase. Din snobism, unii, cum vad un obiect vechi, spun: «Oauu, ce frumos este!» si apare completarea clasica: «Astazi nu se mai face ceva atat de frumos!». Sunt o groaza de oribilitati vechi!" (Conf. dr. arh. Florin Biciusca)

EFECTELE PROGRESULUI

Ei, cam asa arata Piata Universitatii din Bucuresti, pe vremea Republicii Populare Romane!
"Arhitectura contemporana este dominata de progresul etnic", spune arhitectul Gabriel Georgescu. "Orasul modern este cadru material si spiritual al conceptiei de viata. O locuinta a incetat sa mai fie «o fatada reusita», a devenit un organism deosebit de complex, ce trebuie sa raspunda la o multitudine de probleme ale vietii actuale. Densitatea noilor constructii din ultimii ani au dus la modificari de identitate in dezvoltarea urbana. Acestea le vedem la tot pasul, fara a fi specialisti. Este o arhitectura a unor vremuri de tranzitie, care se intalneste in toate orasele care populeaza spatiul postcomunist."

CINE E VINOVAT DE ESECUL DIN ARHITECTURA?

In cazul Bucurestiului, aberant dezvoltat inainte de ’89, cu cartiere dormitor, noile constructii reprezinta un pas inainte. Dar nu trebuie ignorate cele ce nu au nimic in comun cu arhitectura de buna calitate si genereaza un mod de locuire prost, descriu o forma urbana care nu constituie un oras modern, ci mai degraba o aglomerare de forme.

Imaginea arhitecturii existente este eterogena. Fara a fi profesionist, constati ca in zone unde s-a construit mult, nivelul arhitectural lasa de dorit. Se pune intrebarea daca esecul tine de nivelul profesional al arhitectilor sau de relatia cu clientul. In mod firesc, arhitectii de pretutindeni respecta la intocmirea oricarui proiect, legislatia, planificarea si regulamentul de constructie al primariilor. Altfel, ar domni in ambianta urbana o dezordine functionala si un haos vizual si aproape de vizual. Trebuie asigurata o continuitate vizuala intre vechi si nou, chiar daca trasaturile arhitectonice difera. (Arhitect Gabriel Georgescu)

PARVENITISM ARCHITECTONIC

Dupa parerea arhitectului Gabriel Georgescu, nu totdeauna calitatea estetica presupune in arhitectura actuala un surplus de cheltuieli. "Desigur, dotarile semnificative se valorifica printr-o executie ingrijita din materiale de pret. Aceasta nu constituie un lux, ci maresc influenta culturala a arhitectului. Totusi, exista si lucrari reusite, executate cu mijloace relativ modeste. «Marea bogatie nu produce o mare arta.» Fondurile nelimitate puse la dispozitia proiectantilor nu adauga nimic inspiratiei lor, dimpotriva, pot da nastere cateodata unui parvenitism architectonic", concluzioneaza arhitectul.
Citeşte mai multe despre:   vechi,   viata,   oamenii,   editie de colectie,   arhitectura

Serviciul de email marketing furnizat de