Traditii

La trecerea de la vara la toamna, Calendarul popular pastreaza amintirea unui stravechi inceput de an, marcat de moartea si renasterea Zeitei Muma, peste care parintii Bisericii Crestine au suprapus moartea (adormirea) si nasterea Fecioarei Maria.

Inversand evenimentele care deschid si inchid viata Sfintei, mai intai moartea (15 august) si apoi nasterea (8 septembrie), Biserica Crestina a preluat, de fapt, modelul preistoric: moare mai intai reprezentarea mitica, ajunsa la varsta senectutii - Santamaria Mare, si apoi se naste Santamaria Mica. Desi textele religioase indeamna sa ne bucuram la nasterea Fecioarei Maria, romanii intampina cu mai multa bucurie celebrarea mortii nascatoarei de Dumnezeu: Santamaria Mare.

MARIILE. Fecioara Maria este identificata in Panteonul romanesc in mai multe ipostaze: Santamaria Mare (15 august), Santamaria Mica (8 septembrie) si cu sinonimele Maicii (Precesta Mare si Precesta Mica). Importanta calendaristica a Santamariei Mari este subliniata de postul de doua saptamani care o prefateaza (1-14 august), de pelerinajele organizate la manastirile cu acelasi hram, de deschiderea unui important sezon de nunti (16 august-14 noiembrie), de inceperea targurilor si iarmaroacelor de toamna, de praznicele de pomenire a mortilor si pomenile date pentru cei in viata. Perioada dintre cele doua Santamarii, numita Intre Santamarii, se considera timp optim pentru semanaturile de toamna, "campanie de semanat" determinata de batrani prin observarea, incepand cu noaptea de Sanziene 23 / 24 iunie, evolutiei pe cer a constelatiei Gainusei. Acum se incheia varatul oilor la munte (La Santamaria Mare / Tulesc oile la vale!), barbatii isi schimba palaria cu caciula (A venit Santamaria / Te-ai p… in palarie!), se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul casei, in sudul tarii se angajau pandarii la vii si se luau masuri de protectie magica a podgoriilor impotriva pasarilor, se "bateau" (culegeau) nucii.

Santamaria Mare este cea mai indragita divinitate feminina a Panteonului romanesc, invocata si astazi de fete pentru grabirea casatoriei, de femei pentru usurarea nasterii, de pagubiti pentru prinderea hotilor, de descantatoare pentru vindecarea bolilor etc. Ea are trasaturile Nascatoarei, a Marii Zeite neolitice, invocata in momentele de grea cumpana ale omului. In basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar le pedepseste cu asprime cand ii incalca ordinele, vindeca boli grele, reda vederea fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza fecioara vrednica si ascultatoare si o casatoreste cu fiul de imparat etc.

Maica Precesta, numele popular al Fecioarei Maria, care are trasaturile Marii Zeite neolitice si este invocata in momentele de grea cumpana. Ziua de celebrare a Fecioarei Maria a fost suprapusa de crestini peste o zeita anterioara, sarbatorita la echinoctiul de toamna.

SE ROAGA PENTRU OAMENI In unele traditii, Maica Domnului, adesea identificata cu astrul noptii, Luna, sau cu Pamantul, se roaga de Dumnezeu sa nu prapadeasca lumea. Conform traditiei crestine, Fecioara Maria a fost nascuta miraculos. Parintii ei, Ioachim si Ana, erau defaimati si huliti ca nu aveau copii. Ioachim se roaga lui Dumnezeu in munti, iar femeia lui, stearpa si neroditoare, in gradina, sa le dea rod sfant pantecelui. Ana ar fi ramas insarcinata mirosind sau sarutand o frunza de par sau o floare, credinta care avea sa genereze si sintagma copil din flori pentru nasterea nelegitima. SANTAMARIA MICA SAU MOARTEA SI RENASTEREA ZEITEI MAMA Sarbatoarea de pe data de 8 septembrie din Calendarul popular este dedicata mortii si renasterii Zeitei Mama la echinoctiul de toamna. Peste o mare sarbatoare precrestina din preajma echinoctiului de toamna, dedicata mortii si renasterii Marii Zeite, parintii Bisericii au suprapus Nasterea Fecioarei Maria, numita de romani Santamaria Mica, Maica Domnului, sinonim cu Precesta Mica. Santamaria Mica este considerata hotar astronomic intre vara si iarna, marcat de inchiderea pamantului pentru reptile si insecte (Ziua Sarpelui), de plecarea pasarilor migratoare, de timpul favorabil observatiilor meteorologice si astronomice, de targurile si iarmaroacele unde se vindeau si se cumparau produse specifice sezonului si altele. Santamaria Mica si Santamaria Mare sunt sarbatori respectate cu sfintenie de romanii de pretutindeni, in special de femeile dornice sa aiba copii si sa nasca usor. BINECUVANTARILE SI BLESTEMELE Venirea Fiului - Iisus - prin nastere insemna moartea Mosului. Maica Domnului binecuvanteaza boii, vacile, oile si porcii, pentru ca au incalzit-o si hranit-o in timpul nasterii, randunelele, pentru ca au dat vestea ca va invia Iisus, ciocarlanul schiop, pentru ca l-a vazut pe Mantuitor rastignit. In schimb, a blestemat calul, pentru ca a rontait si tropait in timpul nasterii, paianjenul, pentru ca a intrecut-o la tors, lemnarul, pentru ca i-a facut lui Iisus crucea grea etc.