ROMANIA DIN CERURI

• EROII REVOLUTIEI (4)

LA FEREASTRA

Ioan Nemes avea 64 de ani in 1989. Asteptase cu nerabdare momentul in care Ceausescu va fi dat jos de la putere, spunandu-le mereu celor apropiati: As vrea sa traiesc macar pana cade tiranul, sa stiu ca m-am racorit. A fost impuscat in momentul in care s-a apropiat de geamul de la balcon, pentru a vedea ce se intampla afara. Glontul i-a ajuns in ficat. N-a mai apucat sa spuna decat: Vai, m-au impuscat!. Familia l-a transportat la spital, unde a fost operat. A murit luni dimineata, la spital.

TINERETE FURATA

Werner Almen abia terminase Liceul Brukenthal, la clasa de matematica-fizica, si reusise la Facultatea de Chimie-Fizica a Universitatii din Cluj. Era un baiat inalt, bine facut, un foarte bun jucator de handbal si tenis. Fusese incorporat in urma cu trei luni si se afla la o unitate militara din Arad. Pe 22 decembrie, a primit misiunea, alaturi de colegii sai, de a apara podul de peste Mures, care leaga orasul de zona unde se afla cazarma. Pe pod a aparut o basculanta cu oameni imbracati in uniforme de garzi patriotice. Soldatii i-au somat sa opreasca, iar cei din basculanta au deschis focul. Werner a fost impuscat in frunte, cel mai probabil cu o arma cu luneta.

LA MILITIE

Ioan Coma trecuse de 45 de ani, dar ramasese necasatorit. Avea o garsoniera in Sibiu, desi mai mult statea pe la fratele sau mai mare, Dumitru. In momentul Revolutiei lucra ca sofer la OIF. Pe 22 decembrie, Ioan s-a alaturat manifestantilor care se indreptau spre sediul militiei. Cand s-a rupt cordonul militarilor care pazeau sediul, a patruns in curte, avand un drapel tricolor in mana. Acolo l-au surprins impuscaturile trase de la etajul III al cladirii. Mai intai a fost lovit de doua gloante in picioare, apoi al treilea, cel fatal, i-a patruns in inima. A fost transportat la spital, dar dupa doua ore si-a dat sufletul.