Muncesc si n-au timp de scoala

600 de fotografii despre viata de zi cu zi, despre familie, dar mai ales despre viitorul a 20 de copii nevoiti sa munceasca de mici sau, si mai rau, sa se prostitueze pentru bani. Mentalitatea lor este patata si nu poate fi schimbata decat o data cu schimbarea sistemului educational.

LA SATE. Copiii sunt nevoiti sa munceasca la camp, cu animalele, si sa neglijeze cartea	GINGASIE. Chiar daca au crescut pe strazi, unii pusti au fotografiat momente tandre	COPILARIE. Au sarit direct la maturitate, dar unii nu au uitat sa se joace	MODELE. Fratele mai mare care fumeaza si e putin ametit e numai demn de urmat

Fundatia Parada a organizat, joi, la ArCuB deschiderea oficiala a expozitiei fotografice Antropologie vizuala privind munca copiilor in Romania, in cadrul careia 20 de copii retrasi din munca sau fosti copii ai strazii din judetele Vaslui, Buzau si Bucuresti si-au prezentat propria viziune asupra vietii, asupra realitatii. Expozitia este deschisa pana la 11 noiembrie. Vizionand fotografiile, specialistii in psihologie si antropologie au elaborat un raport analitic care se refera la anumite aspecte psihologice create de munca facuta la varste fragede.

IMAGINILE SI VIZIUNEA. Astfel, cele 600 de fotografii ilustreaza propria perceptie despre viata de zi cu zi, despre familie si viitor a celor 20 de copii cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani. Fotografiile reflecta modul in care acesti copii percep femeia si barbatul si rolul acestora in societate. In aceste poze, femeia este clar asociata cu treburile gospodaresti si cresterea copiilor, in timp ce barbatul este asociat cu independenta si asumarea riscurilor, dar si cu tigara in gura si alcoolul in mana, sunt de parere psihologii.

Adultii sunt si ei surprinsi fie in timp ce lucreaza, fie in timp ce se relaxeaza.

CINE SE MAI JOACA? Totusi, majoritatea fotografiilor se concentreaza in primul rand asupra momentelor exceptionale din viata celor 20 de copii. Scenele din viata de zi cu zi sunt mai putin reprezentate si nu exista nici o poza care sa reprezinte copii care sa se joace cu cei de aceeasi varsta. Elementul de joaca apare aproape exclusiv in contextul muncii, ceea ce sugereaza faptul ca respectivii copii au putine ocazii de a se bucura de drepturile de recreere in afara acestui loc de munca.

Exista insa si cateva fotografii care reprezinta un viitor privit cu optimism, in care copiii apar langa masini scumpe sau cu telefoane mobile, avand o atitudine de multumire de sine si de libertate, afirma psihologii care au studiat acest volum imens de material fotografic.

FARA SCOALA. Intr-un studiu recent publicat de Weller se arata ca munca desfasurata de multi copii, in gospodarie sau cea neplatita in general, are efecte negative asupra performantelor scolare. In primul rand, copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si faca temele pentru acasa si au tendinta de a fugi de la ore pentru a dormi, din cauza ca sunt epuizati de la munca. Urmatorii pasi pe care ii fac acesti tineri, conform cercetatorilor, sunt practicarea viciilor, gen fumat, consumul de alcool si drogurile, ca simple mecanisme de a depasi starea de tensiune provocata de munca, dar si de stresul vietii sociale.

Schimbarea mentalitatii se poate face prin schimbarea sistemului educational, pentru a-l pregati pe copil pentru viata. Ar trebui sa existe mai multe activitati extrascolare, sedinte cu parintii si metode diferite de abordare a adolescentului de catre profesor, este de parere Iulia Vrajitoru, directorul Fun-datiei Parada.

PROBLEME VECHI. Prezenta la conferinta, Soknan Han Jung, coordonatorul rezidentei ONU din Romania, a aratat ca problema exploatarii copiilor prin munca de la varste mici este veche, dar abia in ultima perioada a intrat in dezbaterea publica. Munca de la varste fragede creeaza dificultati de invatare si chiar abandon scolar, care afecteaza integrarea sociala si profesionala a copiilor, a precizat coordonatorul rezidential al ONU, care pledeaza pentru abordarea coordonata a combaterii acestui fenomen.

PROBLEME

Chiar daca invatamantul obligatoriu este gratuit, in realitate, scolarizarea nu este in totalitate lipsita de costuri. Copiii au nevoie de ghiozdane in care sa-si puna cartile pentru scoala si mancare, haine pe care sa le poarte atunci cand merg sa invete. Toate acestea sunt o povara din punct de vedere financiar greu de suportat pentru familiile sarace. De asemenea, lipsa scolilor in unele regiuni, in special in zonele rurale indepartate, poate fi o alta mare problema. Exista scoli, dar in multe cazuri acestea se afla la distante foarte mari, iar copiii sunt nevoiti sa parcurga pe jos zeci de kilometri, punandu-si in pericol viata si siguranta.

PROFESORII

Profesorii, educatorii sau chiar unitatea de invatamant unde studiaza copiii pot avea un rol-cheie in combaterea muncii acestora. Cadrele didactice pot influenta politicile si programele nationale in domeniul educatie, dar si bugetele, sa constientizeze opinia publica cu privire la importanta educatiei si a formarii profesionale ca o alternativa la munca celor mici. De asemenea, profesorii pot mobiliza comunitatile impotriva practicilor de munca exploatatoare si periculoase si sa implementeze programe educationale special concepute pentru a elimina munca.