x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Legătura dintre somn și sănătatea inimii

Legătura dintre somn și sănătatea inimii

de Maria Coman     |    19 Iul 2022   •   07:55
Legătura dintre somn și sănătatea inimii

Oamenii sunt singurele ființe care nu dorm atunci când le e somn și care s-au străduit sute de ani să doarmă mai puțin, din ce în ce mai puțin, până a început să ne reușească.

 

Odată cu lipsa somnului însă au apărut și probleme de sănătate, dar și o industrie în permanentă expansiune a pastilelor de dormit, acum a aplicațiilor care ne ajută să dormim și așa mai departe. Un studiu recent, realizat în Statele Unite, a arătat că aproape 60% dintre americani au probleme cu somnul, procent care a crescut în perioada pandemiei.

Asociația Americană a Inimii (AHA) a adăugat, la sfârșitul lunii iunie, durata somnului la lista sa de lucruri esențiale pentru sănătatea cardiovasculară. E o listă unde sunt trecute 8 elemente-cheie, care a fost deschisă în urmă cu 12 ani și care conținea șapte categorii de astfel de elemente. Acestea sunt considerate măsuri-cheie  pentru îmbunătățirea și menținerea sănătății cardiovasculare. O sănătate cardiovasculară mai bună ajută la scăderea riscului de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme majore de sănătate.

Pe lângă durata somnului, lista include dieta, activitatea fizică,  fumatul, fumatul pasiv, chiar și vapingul, greutatea, colesterolul, glicemia și tensiunea arterială. 

Numărul de ore de somn pe care ar trebui să le aibă zilnic un adult, potrivit Asociației, ar trebui să fie de minimum 7-9. Prea puțin somn poate să aducă probleme cardiovasculare, o creștere a riscului de declin cognitiv sau de demență, depresie, creșterea tensiunii arteriale, a colesterolului și nu în ultimul rând, obezitate. Pentru că dacă dormim mai puțin, ne vom simți evident mai obosiți și e foarte posibil să compensăm prin mâncare, în încercarea de a obține mai multă energie. Ce beneficii, în schimb, aduce somnul? În primul rând, vindecare. Ne aducem aminte, probabil, cu toții de când eram mici și doctorii ne recomandau să ne odihnim cât mai mult atunci când ne îmbolnăveam. Organismul în sine, atunci când suferă și vrea să găsească suficientă energie pentru vindecare, ne dă o stare de somnolență, de oboseală permanentă. Somnul repară țesuturile și vasele de sânge, îmbunătățește energia și starea de spirit, scade riscul de boli cronice, ne ajută să luăm decizii mai rapide, să ne concentrăm, îmbunătățește memoria și ajută la creșterea imunității. 

Somnul joacă un rol esențial în gândire și învățare, iar lipsa lui afectează aceste procese cognitive. Afectează atenția, vigilența, concentrarea, raționamentul și rezolvarea problemelor. În plus, somnul are un rol important în consolidarea amintirilor, a memoriei. 

În teorie știm că somnul este bun, încercăm să ne culcăm devreme, dar se întâmplă, și nu rar, să ne trezim în mijlocul nopții și să nu mai reușim să adormim. Există o explicație pentru asta. În jurul orelor 3-4 dimineața, temperatura de bază a corpului începe să crească, apetitul pentru somn scade, secreția de melatonină (hormonul somnului) a atins un vârf și nivelurile de cortizol (un hormon de stres) cresc pe măsură ce organismul se pregătește pentru o nouă zi. Toată această activitate are loc independent de indicii din mediu, cum ar fi lumina zorilor – natura a decis cu mult timp în urmă că răsăritul și apusul soarelui sunt atât de importante încât trebuie prezise (de unde și sistemul circadian). În această perioadă a ciclului de somn, momentele respective sunt menite să fie folosite pentru recuperare fizică și emoțională, așa că este de înțeles că resursele noastre interne sunt scăzute. Ne lipsesc și alte resurse în timpul nopții: conexiunile sociale, bunurile culturale, toate abilitățile de adaptare ale unui adult nu sunt disponibile în acest moment, ceea ce ne lasă singuri cu gândurile noastre. Mintea noastră nu caută neapărat soluții la ora aceea, așa că e foarte ușor să apară îngrijorarea. Îngrijorarea înseamnă identificarea unei probleme, ruminarea despre cel mai rău rezultat posibil și neglijarea resurselor pe care le-am folosi dacă cel mai rău scenariu s-ar produce. 

Ce soluții avem? Pe termen lung, terapia cognitiv comportamentală s-a dovedit a fi destul de utilă în rezolvarea problemelor de somn. Pe termen scurt, au apărut fel de fel de aplicații care promit că ne ajută să adormim. Unele dintre ele eficiente, oricum, merită încercate. Sunt, de asemenea, și aplicații de monitorizat calitatea somnului, și acestea pot fi utile dacă ne trezim mai obosiți decât ne-am culcat, pentru că fac o analiză destul de bună a ceea ce se întâmplă peste noapte. În cazul pastilelor, e bine să le luăm doar sub supraveghere medicală și la recomandarea medicului. Cele mai multe dintre ele dau dependență dacă nu sunt folosite așa cum este prescris și oricum cu puțină atenție și igienă a vieții lucrurile se rezolvă. Sigur, nu vorbim aici despre insomnii cronice sau afecțiuni medicale, acolo, evident, decizia este a doctorului.

×