x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Atacul de panică

0
Autor: Dr Dana Tinică 28 Sep 2010 - 00:00
Atacul de panică /Thinkstock
Vezi galeria foto

Atacul de panică se caracterizează prin apariţia bruscă a unui episod de frică intensă, nejustificată şi care se însoţeşte de simptome organice evidente.

Atacul de panică nu este o afecţiune în sine, ci este un simptom care apare în diferite boli psihice sau de altă natură. În ciuda manifestărilor evidente, atacul de panică a fost multă vreme ignorat sau minimalizat, persoanele respective fiind considerate pur şi simplu nervoase, stresate sau isterice. Ele erau asigurate că totul e în capul lor, că nu se întâmplă nimic şi totul va fi bine. În timp, urmările atacului de panică îşi puneau amprenta pe viaţa lor socială şi profesională, afectându-le, treptat, uneori grav sănătatea. În momentul de faţă, atacul de panică este considerat o realitate medicală distinctă, care beneficiază, din fericire, de un trata-ment eficient.

TULBURAREA DE PANICĂ
Fiecare dintre noi poate avea o astfel de manifestare o dată sau de două ori în viaţă. Totuşi 5%-6% din populaţie suferă de atacuri de panică repetate. La 1%-2% din persoane, ele reprezintă manifestarea unei afecţiuni numite tulburare de panică. În acest caz, atacurile sunt mai frecvente şi, ceea ce e mai grav, sunt urmate de o teamă constantă de repetare a atacului, care durează mai mult de o lună şi generează tulburări de comportament. De exemplu, persoana respectivă evită sistematic circumstanţele care au premers atacul (chiar dacă sunt inofensive), se izolează, ajunge să nu mai părăsească locuinţa, ca fiind unicul loc unde se simte în siguranţă. Atacurile de panică sunt mai frecvente la sfârşitul adolescenţei şi la adulţii tineri (după 35 de ani), fiind de două ori mai întâlnite la femei decât la bărbaţi.

ŞAPTE TEORII
Există cel puţin şapte teorii care încearcă să explice atacul de panică. Dar nici una nu e concludentă. Sunt incriminaţi factori genetici şi dezechilibre ale mediatorilor chimici cerebrali (serotonină şi catecolaminele). De exemplu, copiii care au astfel de cazuri în familie prezintă o posibilitate de opt ori mai mare să dezvolte o astfel de tulburare în viitor. Existenţa unor boli psihice în familie (de exemplu, depresia) este, de asemenea, asociată cu un pericol mărit de a suferi de atacuri de panică. Alţi factori de risc sunt: stresul îndelungat, schimbările majore în viaţă (pierderea unei relaţii sau moartea unui apropiat, naşterea unui copil, declanşarea menopauzei etc.), abuzul în copilărie (fizic, psihic sau sexual), fumatul, alcoolismul, excesul de cofeină (indiferent de formă, fie din cafea, fie din sucuri), niveluri scăzute de zinc şi magneziu în sânge.

LUPTĂ SAU FUGĂ
Mecanismul patologic al atacului de panică presupune o alterare a sistemului natural de alarmă, de reacţie la pericol, care ne dictează comportamentul în faţa unei ameninţări: luptă sau fugă. În aceste situaţii, organismul se pregăteşte, devine alert, primeşte un impuls de energie, frecvenţa cardiacă şi cea respiratorie cresc. În atacul de panică, acest răspuns este iniţiat în lipsa unui pericol evident, uneori chiar noaptea în somn. Atacul de panică poate să apară şi în diferite afecţiuni psihice: depresie, schizofrenie, tulburare anxioasă sau obsesiv compulsivă, stres posttraumatic.

Poate fi, de asemenea, asociat frecvent cu anumite maladii interne, astfel încât apariţia sa ar trebui să fie urmată de investigaţii care să depisteze o eventuală maladie. Se înscriu aici: boli cardiace (în primul rând, prolapsul de valvă mitrală, dar şi cardiomiopatiile sau hipertensiunea arterială), hipertiroidismul, epilepsia, afecţiuni pulmonare (astmul bronşic, bronhopneumopatia cronică obstructivă), boli intestinale inflamatorii cronice, migrene. Întreruperea bruscă, fără un aviz de specialitate, a medicaţiei pentru tratarea tulburărilor de panică, dar şi a altor afecţiuni (de exemplu, astm bronşic, boli cardiovasculare) se poate solda cu atacuri de panică repetate.

MODALITĂŢI DE MANIFESTARE
Atacul de panică debutează brusc, fără o cauză evidentă. Uneori, stările sunt precipitate de repetarea împrejurărilor unui alt atac de panică, de existenţa unor fobii (de exemplu, o persoană care se teme de şerpi, insecte poate face un atac de panică la vederea acestora. Fenomenul nu se produce însă constant), de stres sau de unele excese: cafea, alcool, tutun. Persoana simte o frică puternică, inexplicabilă, fără obiect, însoţită de senzaţia de moarte iminentă, de irealitate sau de teama de a înnebuni. Concomitent apar: palpitaţii, creşterea frecvenţei cardiace, respiraţie rapidă, superficială, sufocare, frisoane sau valuri de căldură, transpiraţii, tremurături, amorţeală sau furnicături, cefalee, ameţeală, leşin, senzaţie de nod în gât, dureri toracice, greaţă, dureri abdominale.

De obicei, nu sunt întâlnite toate aceste simptome concomitent, diagnosticul punându-se dacă la senzaţia de frică se adaugă patru-şapte dintre ele. Simptomele ating maximul în 10 minute, tot episodul durând, de obicei, o jumătate de oră. Uneori însă episodul poate fi mai lung, cu atacuri ce se succed la intervale mici (în valuri), astfel că pare un singur atac prelungit. În general, o persoană poate avea câteva atacuri pe zi sau ele se pot derula la intervale mai mari. Dacă atacul este urmat de un timp mai îndelungat (peste o lună) de frica unui alt atac şi a unor tulburări de comportament consecutive (evitarea situaţiilor în care a apărut atacul, evitarea părăsirii casei, a conducerii maşinii, renunţarea la relaţiile sociale etc.), este vorba despre dezvoltarea unei tulburări de panică.

CONFUZII CU INFARCTUL
Există simptome sau afecţiuni ce se pot confunda cu un atac de panică. Exemplul tipic îl reprezintă criza anginoasă sau infarctul miocardic.
Într-adevăr, 25% dintre persoanele care se prezintă într-un serviciu de urgenţă cu suspiciunea de infarct au, de fapt, un atac de panică. Infarctul apare, totuşi, la persoane peste 45-50 de ani, iar durerea e mai puternică şi prelungită. De aceea, dacă atacul de panică durează mai mult de o oră, bolnavul trebuie să se prezinte la medic. Atenţie! Chiar dacă aţi prezentat în trecut atacuri de panică, asta nu exclude existenţa, în paralel, a unei afecţiuni cardiace sau declanşarea unui infarct miocardic.

Criza hipoglicemică, care poate observată la bolnavii cu diabet, de obicei în cazul injectării unei doze prea mari de insulină, neadaptată alimentaţiei şi efortului fizic, se manifestă prin tremurături, transpiraţii, ameţeală, vedere înceţoşată, confuzie, anxietate, palpitaţii, senzaţie de foame. În aceste cazuri, anxietatea (frica) nu este atât de intensă ca în atacul de panică. Alteori, preocuparea bolnavului care a suferit un atac de panică e atât de intensă, obsesivă chiar, astfel încât orice simplă creştere a ritmului cardiac este confundată cu o stare premergătoare unui atac de panică, putându-se instala rapid toate semnele acestuia.

RECOMANDĂRI
Tulburarea de panică nu este un stigmat, dar nici o condiţie inofensivă. Ca bolnav, nu trebuie să tergiversaţi prezentarea la medic. Ca aparţinător, trebuie să încurajaţi pacientul să consulte medicul, ajutându-l să îşi depăşească temerile şi reticenţele. Tratamentul se face cu diferite tipuri de antidepresive. Se apelează, de obicei, la inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei şi inhibitori selectivi de recaptare a noradrenalinei. Mai rar, se folosesc antidepresive triciclice sau inhibitori de monoaminoxidază. La antidepresive se adaugă şi benzodiazepine care au un efect sedativ şi care se folosesc cu succes când este nevoie de amendarea rapidă a simptomelor. Betablocantele (ca propranololul) pot fi folosite pentru tratarea simptomelor fizice asociate. Medicaţia este de lungă durată şi impune cooperarea apropiată cu medicul specialist. Pentru creşterea şanselor de vindecare se apelează şi la psihoterapie.
Încercaţi să vă odihniţi suficient, să evitaţi stresul şi abuzul de cafea, alcool, tutun. Este bine să faceţi exerciţii fizice (de exemplu, gimnastică aerobică) şi să învăţaţi diferite tehnici de relaxare.

CONSECINŢE
Atacul de panică sau tulburarea de panică poate altera grav viaţa familială, socială şi profesională a bolnavului, poate conduce: la fobii, tulburări ale somnului, depresie sau gânduri suicidare, la abuz de alcool, tutun, uneori chiar de droguri. Toate acestea însă nu constituie o soluţie, ci, de fapt, agravează maladia, instalându-se un cerc vicios.

INVESTIGAŢII
Dacă aveţi un atac de panică, nu trebuie să-l ignoraţi sau să vă adresaţi doar psihologului. Medicul dumneavoastră de familie vă va da o trimitere la un medic psihiatru. Concomitent, se va face un examen clinic general şi diferite teste paraclinice (examen de sânge, electrocardiogramă, dozări de hormoni tiroidieni etc.) pentru a exclude alte afecţiuni.


Sfatul medicului
Dacă se declanşează atacul, încercaţi să vă aşezaţi pe un scaun, să vă calmaţi, să respiraţi rar şi adânc. Uneori, se recomandă să respiraţi într-o pungă, dar nu s-a confirmat că această măsură ar avea un efect salutar. Într-adevăr, respiraţia accelerată din atacul de panică determină eliminarea crescută de bioxid de carbon, care alterează procesele metabolice ale organismului. Respirând în pungă, veţi aspira mai mult bioxid de carbon. Totuşi, dacă există o tulburare cu scăderea aportului de oxigen (ca în infarct), starea se poate înrăutăţi.

Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască

Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască
Există în popor unele convingeri greşite despre splină, cum că ea face parte din aparatul digestiv sau că doare adesea. Medicii demontează aceste mituri: splina nu face parte din sistemul digestiv, ci din cel al...

Dr Andrei Constantinovici îți răspunde la 7 întrebări despre implantul dentar

Dr Andrei Constantinovici îți răspunde la 7 întrebări despre implantul dentar
Galerie Foto Implantul dentar este o rădăcină artificială construită din materiale precum titan sau zirconiu și care poate servi drept suport în cadrul unei restaurări protetice pentru a înlocui dinții lipsă. Dr. Andrei Co...

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?
Odată cu pandemia de COVID-19 și cu toate temerile de expunere la boală, apare o întrebare: există riscul transmiterii coronavirusului SARS CoV-2 prin relații sexuale? Distanțarea socială nu este evidentă...

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom
Oboseala cronică este o boală greu de identificat. Dar asta se poate schimba în curând. O echipă de la Universitatea Stanford ar fi găsit o modalitate ușoară de a detecta boala: un test de sânge. Persoanele...

Testul de control al astmului bronșic, la copii

Testul de control al astmului bronșic, la copii
Dacă aveți un copil cu astm, știți că uneori poate fi dificil să evaluați simptomele de care suferă, impactul lor asupra vieții de zi cu zi și eficacitatea efectivă a tratamentului. Există un instrument...

5 motive bune pentru a mânca usturoi

5 motive bune pentru a mânca usturoi
Usturoiul e asociat cu respirația urât mirositoare și cu vampirii. Dar este, de fapt, un adevărat aliment sănătos! Folosit de milenii, face acum obiectul a numeroase studii și continuă să uimească prin...

Aceste alimente anti-îmbătrânire chiar reduc ridurile

Aceste alimente anti-îmbătrânire chiar reduc ridurile
Îmbătrânirea este inevitabilă. Cu toate acestea, nu vrem ca timpul să-și lase amprenta pe pielea noastră. Pete maronii, riduri, laba gâștii - aceste semne, care vin odată cu vârsta, pot fi contracarate cu...

Slăbește „ca la Hollywood”, cu dieta keto a lui Halle Berry!

Slăbește „ca la Hollywood”, cu dieta keto a lui Halle Berry!
În emisiunea ei „PHIT Talks”, Halle Berry și antrenorul ei de atletism, Peter Lee Thomas, au descompus micul dejun keto preferat al actriței. Actrița Halle Berry, în vârstă de 54 de ani, dedică mult timp...

5 metode de a ne accelera metabolismul

5 metode de a ne accelera metabolismul
Galerie Foto Cel mai adesea dăm vina pe un metabolism leneș atunci când nu reușim să slăbim. Puțini știu însă că nu e chiar așa și că sunt cazuri în care dietele nu fac altceva decât să încetinească metabolismul,...

România, printre statele UE cu cei mai mulți farmaciști și stomatologi

România, printre statele UE cu cei mai mulți farmaciști și stomatologi
România are 90 de farmaciști la 100.000 de locuitori, în anul 2018. Cifra este apropiată de Marea Britanie, și depășește Polonia - 77, Austria - 72 și Germania - 66, potrivit Eurostat. Cel mai mare număr de...

Un vaccin pentru COVID-19 foarte aproape de aprobare

Un vaccin pentru COVID-19 foarte aproape de aprobare
Compania de farmaceutice Janssen, parte a grupului Johnson&Johnson, a început testarea vaccinului împotriva COVID-19 în SUA, pe aproximativ 60.000 de voluntari, anunță Institutul Național pentru Alergii și...
Serviciul de email marketing furnizat de