Capsula endoscopică

Profesorul doctor Carol Stanciu, preşedintele  Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, alungă toate temerile legate de o investigaţie dureroasă numită colonoscopie. Locul acesteia a fost luat de capsula endoscopică. Despre avantajele şi modul cum acţionează capsula endoscopică ne vorbeşte prof. dr Carol Stanciu.

Profesorul doctor Carol Stanciu, preşedintele  Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, alungă toate temerile legate de o investigaţie dureroasă numită colonoscopie. Locul acesteia a fost luat de capsula endoscopică. Despre avantajele şi modul cum acţionează capsula endoscopică ne vorbeşte prof. dr Carol Stanciu.

Jurnalul Naţional: Ce a însemnat cap­sula endoscopică pentru bolnav şi medic?

Profesorul doctor Carol Stanciu: Capsula endoscopică a reprezentat pentru endoscopie o nouă etapă de dezvoltare care a stârnit un entuziasm cu totul special. La apariţia acesteia atât pacienţii, cât şi medicii se întreceau în ca­racterizări: revo­luţionară, înnoitoare, magnifică, extraordinară, deschizătoare de drumuri, endoscopie fiziologică, impresio­nantă, uluitoare etc. Aceste reacţii erau fireşti, deoarece capsula endoscopică reprezintă visul atât al pacientului, cât şi al medicului: reuşeşte să vizualizeze pe dinăuntru lumenul tractului digestiv în mod fiziologic, fără durere, fără a necesita aportul tehnic al medicului (deci nu depinde nici de manualitatea a­cestuia), aproape fără riscuri, respectând intimitatea pacientului şi oferindu-i acestuia o siguranţă perfectă în ce priveşte ris­cul de contaminare. Deoarece acest mini-endoscop este practic numai al său. Este o mi­nune a tehnicii având tot ce îi trebuie pentru un diagnostic endoscopic corect: un sistem de preluare a imaginii (2 imagini pe secundă), lentile, baterii, sistem de transmitere a imaginilor la un receptor extern.

Cum funcţionează capsula endoscopică?

Capsula este înghiţită de pacient ca orice alt medicament cu un pahar cu apă; aceasta va străbate tractul digestiv pentru care este dedicată (esofag, intestin subţire, colon) transmiţând permanent timp de

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

8-10 ore imagini de o claritate excepţională la un minicomputer extern. După 12-48 de ore, capsula este eliminată pe cale naturală. Munca medicului începe abia după cele 8-10 ore de colectare a imaginilor. Acestea sunt prelucrate de un soft specia­lizat şi analizate cu minuţiozitate de un gastroenterolog cu pregătire în endoscopie.

Înţeleg că această capsulă  este înghiţită ca o pilulă, dar după ce şi-a terminat misiunea ea este eliminată din corp?

În mod normal, când nu sunt obstacole este eliminată. Într-un procent mic (sub 5%) capsula poate fi reţinută, anunţând de fapt o stenoză (îngustare) strânsă, care oricum de cele mai multe ori are indicaţie chirurgicală.

Care sunt avantajele capsulei en­do­scopice, comparativ cu metoda clasică?

Capsula endoscopică, în particular cea pentru intestinul subţire, are o acurateţe diagnostică mai mare decât orice altă metodă. În cazurile de hemoragii digestive, aşa-numite oculte (la care nu s-a putut identifica sursa prin metodele uzuale), capsula este o ultimă şansă de diagnostic. Una dintre primele noastre paciente, care a beneficiat de această metodă, fusese investigată în celelalte centre universitare din ţară şi în unele din străinătate şi nu i s-a putut identifica o tumoare a intestinului subţire care a fost imediat relevată de capsulă. Pentru intestinul subţire avantajul suprem este acurateţea diagnostică; se adaugă la acesta lipsa de durere, absenţa efectelor adverse, pregătirea facilă.

În ce priveşte capsula pentru colon (pe care o vom folosi în premieră naţională la începutul lunii februarie) avantajul major este uşurinţa tehnicii. Colonoscopia uzuală este o tehnică diagnostică foarte bună, dar grevată de dezavantajul durerii, care im­pu­ne nu rareori anestezia generală a paci­en­tului cu riscurile aferente; de asemenea, este o tehnică greu de acceptat de către pacient şi din cauza procedurii (persoanele foarte pudice o refuză din start). Se adaugă complicaţiile rare, dar severe (perforaţia colonului). Colonoscopia de screening va fi practic înlocuită de această metodă.

Care sunt contraindicaţiile?

Practic nu există contraindicaţii. O stenoză cunoscută poate contraindica procedura.

Capsula endoscopică poate fi folosită şi în cazul copiilor?

La lansarea metodei era contraindicată la copii. Astăzi foarte multe studii o recomandă, dar nu la copii foarte mici.

Când este recomandată această metodă de investigaţie?

Capsula pentru esofag este recomandată pentru supravegherea şi diagnosticul varicelor esofagiene şi esofagului Barrett (o afecţiune precanceroasă). Capsula pentru intestinul subţire este practic metoda de elecţie la cei cu sângerări, boală Crohn, boală celiacă refractară, unele forme de polipoză intestinală. De menţionat că intestinul subţire, lung şi întortocheat, beneficiază de tehnici alternative extrem de dificile de investigaţie; când spun dificile, mă refer atât la dificultăţi tehnice pentru medic, cât mai ales pentru bolnav: endoscopia durează ore, este extrem de dureroasă, poate produce complicaţii majore.

Capsula pentru colon are ca indicaţie principală screening-ul pentru cancerul de colon.

Care sunt centrele unde se efectuează acest tip de investigaţie?

Primul centru care a avut capsula endoscopică a fost Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi şi este demn de menţionat că timpul de la aprobarea acestei metode la nivel mondial (august 2001) până la prima utilizare în România (februarie 2004) a fost relativ scurt. Au urmat apoi alte centre universitare, în ordine: Bucureşti, Timişoara şi Cluj. Utilizarea acestei metode ne-a adus satisfacţii profesionale deosebite şi recunoaşterea centrului nostru ca unul de referinţă.

Care este preţul şi cât compensează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) această investigaţie?

CNAS nu decontează efectiv metoda. Dacă pacientul este internat şi are nevoie de capsula endoscopică (nu la cerere, ci la indicaţia medicală) aceasta i se face gratuit ca orice altă metodă diagnostică. Aceasta este politica Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie în acord credem cu cea a CNAS. Este adevărat însă că plata de la CNAS pentru un pacient internat este de circa 1.200 RON şi numai capsula fără altă investigaţie costă spitalul peste 2.000 RON. În condiţii de ambulator sau la cerere, aceasta costă circa 2.500 RON.

Ce alte metode de investigaţii deosebite mai folosiţi în domeniul gastroenterologiei?

Fără modestie, cred că aproape toate metodele de diagnostic şi terapie în gastroenterologie au fost introduse în ţară în premieră de mine împreună cu echipa mea de la Iaşi. Cele mai recente “bucurii” pentru pacient şi pentru mine sunt: măsurarea fibrozei hepatice prin metode neinvazive (lupt de ceva timp pentru părăsirea utilizării de rutină a puncţiei biopsie hepatică) – Fibroscan şi elastometrie în timp real –, endoscopie NBI (narrow band imaging), ecoendoscopie liniară, teste respiratorii pentru malabsorbţie şi depistarea neinvazivă a infecţiei cu Helicoabacter pylori. Mai sunt foarte mândru că am “salvat” pacienţii de mâinile ucenicilor (tineri rezidenţi în gastroenterologie), punându-le acestora la dispoziţie un simulator Simbionix, singurul din ţară şi din această parte a Europei; pe acesta ei exersează până capătă experienţă şi ma­nualitate şi abia apoi trec la pacient. Ca unul care cunoaşte foarte bine centrele din străinătate pot spune fără teamă că aş greşi că nu ne lipseşte nimic pentru a promova excelenţa în gastroenterologie.

Care este frecvenţa patologiei gastroenterologică la ora actuală şi cum ne prezentăm noi, comparativ cu alte ţări europene?

Patologia gastroenterologică (bolile tubului digestiv, ficatului, pancreasului) reprezintă prima cauză de internare în spital în România de câţiva ani buni. De remarcat că aceste boli afectează populaţia tânără, încadrată în muncă, ducând la pierderi uriaşe pentru economia ţării prin zilele de spitalizare, concedii, pensionări de invaliditate. În plus, ciroza hepatică de cauză virală este din ce în ce mai frecventă şi determină o mortalitate îngrijorătoare (ne situăm în primele două locuri în Europa) la persoane până în 60 de ani. Cancerul digestiv (stomac, colon, ficat) este cauza internării la unul din opt pacienţi în centrul nostru (creşterea alarmantă a incidenţei acestor boli severe)! Aceste date sunt puţin cunoscute, publicul fiind îngrijorat de nivelul colesterolului şi de bolile cardiovasculare, care reprezintă o problemă mare de sănătate, dar mai ales la vârstnici.

Lucrez în sănătate de o viaţă şi eram obişnuit ca aparatura modernă să fie achiziţionată prin eforturi deosebite cu sprijinul Ministerului Educaţiei; poate că centrul nostru şi cele din Cluj şi Craiova, care au avut rectori gastroenterologi, au beneficiat mai mult de acest sprijin. Spre surprinderea şi bucuria mea, în ultimul timp, Ministerul Sănătăţii Publice a creat posibilităţi de investiţii enorme în aparatură medicală. Nu sunt un fan al domnului ministru Nicolăescu (una din primele sale decizii a fost înlocuirea mea din funcţia de director al institutului pe care l-am creat, poate pe motivul celor mai buni indicatori!), dar trebuie să recunosc că şi-a dat interesul să creeze oportunităţi pentru sistemul sanitar (pacienţi şi personal medical).