Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Colonoscopia este o investigatie care permite examinarea colonului (intestinului gros) cu ajutorul unui instrument numit colonoscop. Nu este o tehnica tocmai noua, fiind folosita de aproape un secol, dar a suferit extraordinare inovatii tehnice in ultimele decenii.
Atentia concentrata asupra acestui test este explicabila: el permite detectarea diferitelor anomalii colonice si supravegherea evolutiei unor maladii cu aceasta localizare. Dar in mod special este importanta in depistarea si tratarea cancerului de colon. Intr-adevar, in prezent, in intreaga lume, printre ambele sexe, cancerul de colon este una dintre cele mai frecvente neoplazii. S-a calculat ca fiecare individ prezinta un risc de 6%-8% de a face cancer de colon pe parcursul vietii. Anual, in lume, sunt depistate un million de noi cazuri si se inregistreaza 500.000 de decese din aceasta cauza. Trist, deoarece cancerul de colon este perfect tratabil daca este descoperit in stadii incipiente. Desi cauzele nu sunt complet cunoscute, el se dezvolta de obicei pornind de la niste leziuni precanceroase, vizibile de asemenea la colonoscopie, a caror eliminare indeparteaza riscul de producere a bolii.
Jena, disconfort, teama de durere
Este adevarat ca, pe plan individual, acceptarea acestei investigatii, in special in scop preventiv, este dificila. Sentimentul de jena, disconfortul psihic, teama de durere, preparativele neplacute, dar si informatiile insuficiente privind importanta investigatiei si nelinistea confruntarii cu eventuale rezultate nefavorabile sunt tot atatea obstacole in acceptarea acestei investigatii salvatoare.
Un studiu realizat in Germania analizand cazuistica din ultimii 10 ani indica faptul ca folosirea sistematica a colonoscopiei a redus cu 77% riscul aparitiei cancerului colo-rectal. Cu toate acestea, chiar in Statele Unite, unde colonoscopia este o investigatie curenta, se apreciaza ca 30% dintre americanii cu varsta peste 50 de ani nu au facut niciodata acest test, din diferite considerente, desi doar 20% dintre ei nu isi puteau permite acest lucru din punct de vedere financiar. Situatia este cu mult mai grava la noi, unde majoritatea oamenilor refuza sau evita examinarea in scop preventiv, recurgand la ea doar in conditii de necesitate, daca apar simptome clinice.
Cand este recomandata investigatia
Colonoscopul are atasat un tub subtire, flexibil, lung de 1,2-1,8 metri, cu grosimea de 1,5 cm. La capatul acestuia se gaseste o camera video, care transmite imagini ce pot fi urmarite pe un monitor. Aparatul mai prezinta un alt tub, prin intermediul caruia medicul poate face diferite manevre: introduce aer in intestin sau diferite instrumente necesare pentru biopsia sau extirparea formatiunilor descoperite. Colonoscopia este indicata pentru investigarea unui simptom sau in supravegherea unei maladii ori in scop preventiv, pentru depistarea precoce a cancerului colo-rectal.
Citește pe Antena3.ro
Colonoscopia este recomandata daca apar manifestari ca dureri abdominale persistente, prezenta de sange in scaun sau sangerari rectale, tulburari de tranzit intestinal, diaree sau constipatie cronica, anemie inexplicabila, scadere in greutate etc. De asemenea, este indicata daca apar anomalii cu ocazia efectuarii unei clisme baritate sau daca la o sigmoidoscopie (investigatie asemanatoare cu colonoscopia, dar prin care se investigheaza doar ultimele portiuni ale intestinului gros) se descopera un polip cu dimensiuni mai mari de 1 cm (deoarece in 50% dintre cazuri persoanele respective prezinta si alte formatiuni de acest fel in restul colonului). De asemenea, pacientii care au fost operati de cancer de colon sau care au avut polipi ce au fost indepartati, cei care sufera de boli inflamatorii intestinale cronice (boala Crohn sau colita ulceroasa) vor recurge la aceasta investigatie ori de cate ori o va indica medicul. In rest, chiar in lipsa unor simptome, intr-o stare de perfecta sanatate, fiecare persoana dupa implinirea varstei de 50 de ani ar trebui sa se supuna unei astfel de investigatii, care va fi repetata dupa 10 ani. In cazul celor care au rude apropiate cu cancer de colon sau sufera de polipoza adenomatoasa familiala (o afectiune genetica asociata mai frecvent cu cancerul de colon), investigatia poate fi initiata chiar inainte de aceasta varsta.
Alte teste
Este adevarat ca exista si alte investigatii utile in depistarea cancerului de colon si optiunile trebuie discutate de fiecare pacient cu medicul de familie, dar toate acestea sunt limitate. Colonoscopia, oricat de neplacuta ar fi, reprezinta investigatia ideala, cea mai de incredere si, de altfel, in cazul oricarei anomalii sau neclaritati descoperite cu ocazia acestor investigatii, se va recurge tot la colonoscopie. In plus fata de toate celelalte, colonoscopia permite biopsia sau chiar excizia, indepartarea unei formatiuni descoperite. Intre aceste teste sunt incluse: sigmoidoscopia, colonoscopia virtuala, clisma baritata cu dublu contrast sau testul de sangerare oculta din scaun.
Sigmoidoscopia se efectueaza pe acelasi principiu ca si colonoscopia, dar permite doar vizualizarea portiunii inferioare a colonului (rect si sigmoid). Disconfortul este mai mic, complicatiile mai rare si preparativele mai sumare, de aceea este mai usor suportata, dar si rezultatele sunt limitate.
Colonoscopia virtuala este o procedura neinvaziva si mai usor de acceptat de bolnav din considerente psihologice. Ea foloseste tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara pentru a obtine imagini tridimensionale ale interiorului colonului. Aceasta insa poate esua in detectarea unor polipi mici, formatiuni nepolipoide sau tumori maligne de dimensiuni reduse. Acelasi risc apare si in cazul clismei baritate.
Pregatire
Un element important pentru succesul colonoscopiei este o buna pregatire, adica golirea cat mai completa a colonului. Indicatiile vor fi primite in detaliu de la medicul care va practica investigatia, dar cateva elemente sunt comune. Curatirea colonului incepe cu cateva zile inainte, cand se renunta la alimentele solide si se trece la dieta lichida. Sunt recomandate doar lichide clare, ca apa, ceai, supa, sucuri (dar care sa nu aiba culoare rosie, care ar putea da nastere ulterior la confuzii). In ziua premergatoare se va lua un laxativ si ulterior se va face o clisma. Toate acestea vor genera desigur numeroase scaune lichide. De aceea trebuie asigurata o hidratare suficienta, pentru a nu suferi un dezechilibru, si trebuie de asemenea ca zona anala sa fie ingrijita pentru a nu se produce iritatii. Aceasta se sterge bland dupa fiecare scaun, cu servetele umede (pentru copii) si se protejeaza cu vaselina.
Sunt recomandate de asemenea baile caldute la sezut, dupa care se usuca bine cu un prosop. Cu 6-8 ore inainte de colonoscopie, aportul de lichide va trebui redus. Daca pacientul prezinta anumite afectiuni cronice (cardiace, renale, diabet zaharat) trebuie sa anunte din timp medicul. De asemenea, trebuie sa ii precizeze toate medicamentele pe care le ia, in special insulina si antidiabeticele orale, medicamante pentru hipertensiune si boli cardiace, cele pentru artrita, aspirina si anticoagulante, antiinflamatorii nesteroidiene, suplimente de fier (acestea coloreaza scaunul in negru si pot produce constipatie). Pacientul trebuie sa recurga la ajustarile indicate, inainte si dupa colonoscopie. De asemenea, pacientul trebuie sa-i semnaleze medicului daca prezinta alergii, in special la medicamente sau anestezice. Persoanele care sufera de maladii cardiace cronice (in special cele cu afectiuni valvulare, boli congenitale, operatii pe cord sau valve artificiale, endocardita in antecedente etc.) trebuie sa discute cu medicul specialist cardiolog daca este necesara inceperea unei cure cu antibiotice cu cateva zile inainte de interventie.
Cum se desfasoara
Inainte de inceperea interventiei, pacientul este sedat (pe cale intravenoasa) si este intins lateral, pe partea stanga, cu genunchii la piept. Se aplica un gel lubrefiant si apoi medicul face un tuseu rectal, dupa care introduce tubul colonoscopului. Pentru o mai buna vizualizare se introduce aer in intestin. Mai ales in momentele de inceput apar dureri abdominale (de regula suportabile), reflexul de eliminare a tubului si emisie de gaze (simptome normale, pentru care pacientul nu trebuie sa se simta jenat). Pe masura derularii investigatiei este posibil ca medicul sa ii ceara pacientului sa isi schimbe pozitia. In functie de modificarile descoperite, investigatia dureaza 30-45 de minute pana la o ora. Daca este necesar, medicul va introduce instrumente prin care sa faca biopsia unei formatiuni sau extractia acesteia, manevre care insa nu sunt dureroase. Dupa aceea, tubul este scos incet si zona anala curatata.
Rezultate
Colonoscopia este negativa daca nu se descopera nici un fel de anomalie locala. Leziunile care pot fi depistate sunt: zone de inflamatie sau ulceratie, hemoroizi, diverticuli, zone cu hemoragii, tumori maligne, polipi sau alte formatiuni precanceroase nepolipoide (plate).
Polipii sunt niste excrescente ale mucoasei (stratul care captuseste interiorul colonului) frecvent intalnite. Se apreciaza ca 25% dintre barbati si 15% dintre femei cu varsta peste 50 de ani prezinta astfel de formatiuni. In general, polipii sunt benigni, inofensivi, dar si silentiosi, nefiind insotiti de simptome clinice decat daca ajung la dimensiuni mari si determina tulburari de tranzit intestinal sau dureri abdominale.
Principalul semn al polipilor este hemoragia, care poate fi vizibila sau depistata printr-un examen al scaunului (testul de sangerare oculta). Totusi, o mica parte dintre polipi pot evolua spre cancer, de aceea recomandarea generala este ca toti polipii depistati care au peste 0,5 cm sa fie excizati cu ocazia colonoscopiei. Ca aspect, polipii sunt pedunculati (sunt prinsi de mucoasa cu un fel de tulpina) sau sesili (baza lor este pe mucoasa colonului si ei prezinta un risc mai mare de cancerizare). Structural, polipii pot fi inflamatori, adenomatosi sau hiperplastici. Cei adenomatosi sunt cei mai frecventi si prezinta un risc mai mare de malignizare, majoritatea polipilor cancerosi fiind adenomatosi. Cei hiperplastici sunt considerati periculosi doar daca au dimensiuni mari sau au localizari multiple.
De cele mai multe ori, incercarea de a evita medicul si investigatiile medicale va duce la suferinte mai grave si vizite mai frecvente la doctor. Asa se intampla si in cazul colonoscopiei. Durerea, disconfortul psihic, jena reprezinta totusi un pret mic care trebuie platit pentru prevenirea unei maladii necrutatoare si raspandite, pentru viata!i
Precancer si cancer
Formatiunile precanceroase nepolipoide pot fi plate, usor ridicate sau usor adancite in mucoasa. Rolul lor in geneza cancerului a fost subestimat pana de curand, dar s-a constatat ca fenomenul era posibil numai pentru ca respectivele anomalii erau mai greu de detectat. La ora actuala, se considera ca acestea reprezinta 10% din formatiunile precanceroase colonice. Ele prezinta un risc mai mare de malignizare decat cele polipoide si nu pot fi indepartate la fel de usor ca acestea cu ocazia colonoscopiei. Pentru o mai buna vizualizare a acestora este important ca intestinul sa fie golit, curatat bine inainte de colonoscopie. Tumorile maligne (canceroase) au forma neregulata, suprafata ulcerata, sangeranda.
Anatomie
Colonul sau intestinul gros are o lungime de 1,5-1,7 metri si un diametru care variaza de la 7 cm la 2-3 cm. El se gaseste in continuarea ileonului (portiunea terminala a intestinului subtire) si este impartit in cinci regiuni. Portiunea initiala este cecul, unde este implantat si apendicele, care se gaseste in partea inferioara dreapta a abdomenului. Acesta se continua cu colonul ascendent, impreuna masurand 18-20 cm. Ajuns sub ficat, colonul se pliaza si schimba directia, evoluand orizontal, usor oblic, luand numele de colon transvers. Acesta are o lungime de 50-60 cm si se intinde de la dreapta la stanga pana la splina. La acest nivel, colonul se indoaie si evolueaza vertical, in jos, formand colonul descendent, care are in jur de 25 cm. El se continua cu sigmoidul, orientat oblic si in jos, care masoara in jur de 30 cm. Ultima portiune este rectul, care are 12-14 cm si se termina cu anusul.
Dupa interventie
Recuperarea dupa colonoscopie dureaza de obicei o ora, dupa care pacientul poate pleca acasa (condus insa de o persoana apropiata). Cateva ore vor persista simptome de balonare sau flatulenta (eliminare de gaze), dar simptomele cedeaza mai usor daca pacientul se mobilizeaza (se plimba). De asemenea, primul scaun va fi cu sange, lucru care nu este motiv de ingrijorare. Daca insa s-a facut si biopsie sau extractia unei formatiuni, urmele de sange vor persista cateva zile. Totusi, in prezenta unor simptome, ca dureri abdominale persistente, febra (peste 37,8 grade Celsius), pierderi mari de sange trebuie sa fie anuntat medicul. Incidentele legate de interventie sunt rare si constau in perforatia colonului, hemoragie, reactii adverse la medicamentele folosite.
Diverticulita
Diverticulii reprezinta modificari necanceroase care pot fi depistate la colonoscopie. Diverticulii sunt mici pungi, unice sau multiple, formate din mucoasa colonului, care trec prin peretele intestinal. Ei pot sa ramana asimptomatici, fiind descoperiti intamplator, sau pot produce ocazional diaree, crampe abdominale, rar hemoragii. Daca se inflameaza (afectiune numita diverticulita) pot genera dureri abdominale intense (mai ales in partea stanga), care apar spontan sau la palparea abdomenului, febra, tulburari de tranzit intestinal.
