x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Depresia la adolescenţi

0
Autor: Dr Dana Tinică 05 Oct 2010 - 00:00
Depresia la adolescenţi /Thinkstock
Oare când au încetat copilăria şi adolescenţa să fie acel tărâm al inocenţei, vieţii fericite, ocrotite şi lipsite de griji? Este de vină presiunea pusă pe tineri de către  părinţi, şcoală şi societatea din ce în ce mai competitivă?

În ce măsură cauzele şi mecanismele depresiei la adolescenţi sunt similare cu cele ale adultului? În con­diţiile în care studiile de evaluare a tratamentului sunt făcute în majoritatea ca­zu­rilor pe adulţi, câte dintre medicamentele respective pot fi ­utilizate şi în ­terapia ­adolescenţilor?

Fireşte, tristeţea este un sentiment normal. Evenimente nefericite sau stresante, cum sunt pierderea unei rude sau destrămarea unei relaţii, eşecul la un examen produc tristeţe. Depresia însă reprezintă o stare de tristeţe, deznădejde care persistă un timp mai lung (peste două săptămâni), se asociază cu alte simptome specifice şi ajunge să interfereze cu viaţa de zi cu zi, cu existenţa normală, funcţională (familială, socială, şcolară) a adolescentului, afectând gândirea, emoţiile, comportamentul.

Aproape necunoscută în urmă cu 30 de ani la copii, (necunoscută sau nerecunoscută ca atare - asta ridică unele interpretări), rata depresiei a crescut dramatic în rândul adolescenţilor şi chiar al copiilor. Astfel, se consideră că, în pre­zent, 5% dintre adolescenţi şi 2% dintre copii suferă de depresie, iar 10-15% prezintă simptome de depresie la un moment dat. Şi acestea sunt numai datele oficiale. Dar probabil numă­rul cazurilor nediagnosticate şi netratate este mult mai mare.


LIPSA DE COMUNICARE
La adolescent, simptomele nu concordă în totalitate cu cele prezente la adult, căci adolescenţii trăiesc mai intens emoţiile. Adolescenţa este, oricum, o perioadă dificilă, de transformări biologice, hormonale, psihologice. Toţi cei care ajung la acest prag tind să se considere neînţeleşi, nefericiţi şi nesiguri. În plus, adolescentul nu comunică întotdeauna bine cu părinţii şi are greutăţi în a-şi aprecia şi relata trăirile şi sentimentele. El nu îşi poate evalua, compara, înţelege bine starea, se consideră slab sau damnat, se retrage în sine şi, astfel, starea sa se poate agrava.

Pe lângă cortegiul simptomelor medicale şi probleme­lor şcolare sau sociale, apare spectrul celei mai teribile complicaţii a depresiei şi anume suicidul. Într-adevăr, este un risc ce nu poate fi minimalizat şi statisticile în acest sens sunt teri­fian­te. Aproximativ 90% dintre sinuciderile adolescenţilor au drept cauză depresia. Anual, în SUA se înregistrează 5.000 de sinucideri în rândul tinerilor între 14 şi 24 de ani şi aproape 500.000 de tentative de acest fel. În anul 2000, sinuciderea a fost a patra cauză de moarte la copiii între 10 şi 14 ani şi a treia în rândul celor cu vârste între 15 şi 24 de ani. Existenţa unei tentative în antecedente ridică riscul de sinucidere. Ca şi la adulţi, şi în rândul copiilor se înregistrează mai multe tentative de sinucidere la fete, dar o rată mai mare de sinucideri fi­na­lizate în rândul băieţilor. La fete, depresia creşte de 12 ori ris­cul suicidar şi existenţa unei alte tentative de trei ori. La bă­ieţi, existenţa unei tentative creşte riscul de sinucidere de 30 de ori.


FACTORI BIOLOGICI, PSIHOLOGICI, GENETICI
În cazul depresiei, cauzele nu sunt complet elucidate, nici pentru adulţi, nici pentru copii, fiind vorba despre un complex de fac­to­ri biologici, psihologici şi genetici. Se incriminează diferenţe biologice ale creierului, dezechilibre la nivelul neurotrans­miţă­to­ri­lor (substanţe care conduc impulsul, informaţia între celulele nervoase), tulburări hormonale.

Unele evenimente ca moartea sau pierderea unei fiinţe iubite, probleme familiale, presiuni constante pentru obţinerea performanţelor şcolare, stresul, trau­mele, abuzurile (fizice, psihice, sexuale) derulate în prezent sau în trecut sau asistarea la violenţe, hărţuirea din partea cole­gilor de şcoală sau părinţi severi pot contribui la instalarea de­pre­siei.

Factorii de risc sunt: sexul feminin, existenţa de cazuri de de­­presie în familie (părinţi, bunici, alte rude apropiate), de alcoo­lism sau alte boli psihice. De asemenea, depresia apare mai frec­vent la copiii care suferă de boli cronice (de exemplu, astm bron­şic sau diabet zaharat, diferite afecţiuni hormonale), de tulburări de atenţie (de exemplu, ADHD), de învăţare sau tulburări anxioase.


INSOMNIE, DROGURI...
Uneori, aşa-zişii copii "problemă" la şcoală sau acasă nu sunt, de fapt, copii agresivi sau neastâmpăraţi, ci pot fi uneori copii deprimaţi. Pentră că episoadele de tristeţe alternează cu cele de furie, cei din jur nu îşi dau seama de natura tulburării lor. Deseori, apar şi manifestări fizice fără o cauză aparentă: cefalee, dureri abdominale sau de spate, greaţă sau vărsături, tulburări menstruale, stări de agitaţie (copilul nu poate sta liniştit, se mişcă permanent, îşi strânge sau răsuceşte mâinile etc.).

Apar tulburări de apetit (anorexie sau foame exagerată), care duc la modificări semnificative de greutate. Somnul este tulburat, copilul fie nu doarme toată noaptea, fie doarme prea mult, este somnolent în timpul zilei şi se mobilizează greu dimineaţa (până la a refuza orice fel de activitate). Uneori, îşi pun în mod nejustificat viaţa în pericol, conduc imprudent, se mutilează (de exemplu se taie), adoptă obiceiuri nefaste (fumat, consum de alcool şi droguri, promiscuitate sexuală).


ROLUL PĂRINŢILOR
Simptomele de depresie nu sunt întotdeauna fizic evidente, cuantificabile, clare. Ele depind de vârsta, caracterul, personalitatea copilului. Rolul părintelui este foarte important în acest caz. Nimeni nu vă poate cunoaşte copilul aşa cum îl cunoaşteţi dumneavoastră. Orice schimbare de comportament sau dispo­zi­ţie, mai ales dacă persistă peste două săptămâni, trebuie să re­prezinte un semnal de alarmă. Staţi de vorbă cu copilul, discutaţi despre trăirile şi problemele lui, nu minimalizaţi evenimentele din viaţa lui (de cele mai multe ori întâmplări simple capătă accente dramatice pentru un adolescent) şi nu îl ridiculizaţi.

Orice stare de tristeţe, apatie, oboseală, iritabilitate, plâns, manifestată în cea mai mare parte a zilei, timp de peste două săptămâni, absenţe ori scăderea performanţelor şcolare, izolarea socială, neglijenţa fizică trebuie să vă ridice semne de întrebare şi nu trebuie să ezitaţi să cereţi ajutor medical. Mai mult, solicitaţi ajutor de urgenţă dacă simţiţi că adolescentul intenţionează să se sinucidă sau să îşi facă rău într-un fel, ori dacă a avut o tentativă eşuată în acest sens (uneori acestea se pot repeta destul de rapid). E adevarăt că există şi situaţii în care simptomele pot dispărea spontan, în 6-12 luni, dar cu şanse mari de a reapărea.


MEDICAŢIA ŞI PSIHOTERAPIA
Tratamentul se face prin asocierea medicaţiei cu psihotera­pia. Este lipsit de responsabilitate să evitaţi ajutorul medical şi să apelaţi la psiholog, profesor, consilier şcolar, preot. Şi ei au rolul lor, dar trebuie precizat şi insistat asupra faptului că depresia este o boală şi ea trebuie tratată de un medic specialist psihiatru şi dacă e posibil de un specialist în psihiatrie pediatrică. Tratamentul medicamentos este mai limitat la adolescenţi decât la adult şi se aplică cu mai multă prudenţă. Totuşi, există suficiente medicamente foarte eficiente pentru copii şi adolescenţi. Terapia începe cu medicamente de tipul inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei (serotonina este un important neurotransmiţător la nivelul creierului). În funcţie de situaţie, medicul poate prescrie şi alte tipuri de medicamente.


GREU DE PUS
Diagnosticul de depresie este uneori mai greu de pus, pentru că există ideea preconcepută ca această maladie nu poate afecta copiii. Apoi, există reticenţa, pe care majoritatea oamenilor o are faţă de bolile psihice, potrivit căreia aceste maladii sunt considerate fie un subiect tabu, un stigmat social, cu o evoluţie ireversibilă, fie o simplă problemă de voinţă. De fapt, depresia nu este nici una dintre ele, ci este o afecţiune cu criterii clare de diagnostic şi cu certe posibilităţi de vindecare atunci când se apelează la un ajutor (de subliniat) medical calificat. În plus, există anumite consi­deraţii particulare. Semnele bolilor psihice nu sunt întotdeauna evidente fizic, ca un icter, o tumefacţie sau o hemoragie. Ele pot fi mascate, reprimate, înlocuite sau suprapuse cu manifestări contrare.


IZOLARE
În timp, copilul se izo­lează de cei apropiaţi: nu mai discută şi nu mai stă cu familia, se închide în camera lui (la propriu), nu mai participă la treburile ­gospodăreşti şi la evenimentele familiale, îşi respinge sau evită prietenii şi nu mai poate stabili relaţii sociale. Se consideră ­anormal, îi scade stima de sine, se simte ratat şi incompetent. Este foarte sensibil la critici, la orice insucces sau respingere, fie că aceasta este reală sau ­imaginară. În mod paradoxal, uneori, tristeţea sau apatia sunt înlocuite sau coexistă cu manifestări de furie, iritabilitate, ­ostilitate, chiar violenţă (mai ales în cazul băieţilor). Copilul devine sarcastic, critic, chiar abuziv cu cei din jur, rebel.


AJUTAT ŞI ÎNŢELES
Atenţie, uneori alcoolul şi drogurile gene­rează depresia şi stabilirea acestor conexiuni are importanţă în adop­tarea conduitei terapeutice. Alteori, copilul fuge de acasă, lu­cru pen­tru care nu trebuie pe­de­p­sit, ci aju­tat şi înţeles. Mare aten­ţie trebuie acordată tendin­ţe­lor suicida­re. Câteodată, copiii discu­tă despre moarte sau sinucidere, în general sau despre propriul lor sfârşit. Acest lucru nu trebuie ignorant, considerat un simplu ­act de frondă sau de teribilis­­m, ci ­trebuie tratat cu seriozitate.


RELAŢIA CU COPILUL
Din pă­cate, nu putem preveni depresia. Ca părinte, menţineţi o relaţie apropiată cu copilul, petreceţi timp împreună, discutaţi des, urmăriţi-i comportamentul. Înconjuraţi-l cu dragoste, oferiţi-i un climat de siguranţă şi stabilitate, nu îl presaţi în obţinerea rezultatelor şcolare. Asiguraţi-i un regim de viaţă sănătos: o alimentaţie naturală, somn suficient, activităţi sportive sau hobby-uri care să îi facă placere. Şi, mai ales, nu ignoraţi simptomele bolii, confrun­taţi-vă cu situaţia şi nu ezitaţi să căutaţi ajutor dacă se impune. Dacă în familie există cazuri de depresie, acordaţi o şi mai mare atenţie comportamentului şi reacţiilor copilului.


SFATUL MEDICULUI
Ca părinte sunteţi răspunzător de derularea tratamentului. Dozele trebuie ajustate des, de aceea menţineţi legătura cu medicul. De asemenea, trebuie să vă asiguraţi că bolnavul îşi ia medicaţia în doze stabilite şi la timp, să urmăriţi dacă există reacţii adverse. Nu întrerupeţi tratamentul fără aviz medical. Mai mult, luaţi în considerare că, uneori, mai ales în primele săptămâni de terapie, riscul suicidar creşte şi de aceea trebuie să supravegheaţi atent copilul şi să vă adresaţi medicului la cea mai mică suspiciune. Acesta poate ajusta doza, schimba medicamentul ori îl poate ­asocia cu un altul.
Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 



Mai multe titluri din categorie

Explicațiile psihologului: Cine sunt auditivii din jurul nostru?

Explicațiile psihologului: Cine sunt auditivii din jurul nostru?
Modul în care suntem predispuși să ne raportăm la lumea exterioară ne determină felul în care o interpretăm. Cu alte cuvinte, ca persoane vizuale, vom fi mai impresionați de lucrurile pe care le vedem. Ca...

Semnele pe care ni le dă corpul că ceva nu e în regulă 

Semnele pe care ni le dă corpul că ceva nu e în regulă 
Literatura momentului e din ce în ce mai axată pe legătura strânsă dintre minte şi corp, despre obiceiurile simple pe care le-am uitat şi la care ar fi bine să revenim. Nu mai mâncăm la timp, nu mai dormim, nu...

Lentilele progresive au şi inconveniente? Cum să le evităm sau să le rezolvăm?

Lentilele progresive au şi inconveniente? Cum să le evităm sau să le rezolvăm?
Avantajele unor lentile progresive   Ni se recomandă sau ne dorim lentile progresive pentru că, purtându-le, putem vedea și la distanță, și intermediar, și aproape folosind o singură pereche de...

De ce să alegi o bandă de alergat electrică

De ce să alegi o bandă de alergat electrică
Nu mai e necesar să amintim ce beneficii uimitoare produce sportul asupra psihicului și sănătății tale. Principalul inamic al mișcării este comoditatea pe care o simțim atunci când am prefera să stăm...

Iată tot ce trebuie să știi înainte să folosești ulei de canabis

Iată tot ce trebuie să știi înainte să folosești ulei de canabis
Galerie Foto Probabil că ai auzit deja despre produsele pe bază de canabis. Este posibil chiar să cunoști pe cineva care le folosește. Dacă te-ai întrebat la ce folosesc aceste produse, ar trebui să știi că există o serie...

10 tratamente anti COVID-19 stabilite de Comisia Europeană

10 tratamente anti COVID-19 stabilite de Comisia Europeană
Comisia Europeană a stabilit un portofoliu de 10 mijloace terapeutice potențial eficace împotriva COVID-19. Lista este stabilită pe baza unor avize științifice independente și cuprinde în principal...

Raport UNICEF: Efectele CUMPLITE ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale a copiilor

Raport UNICEF: Efectele CUMPLITE ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale a copiilor
Dincolo de simptomele fizice grave pe care le provoacă infecția cu virusul SARS-CoV-2, pandemia are efecte negative severe și asupra sănătății mintale. Mai ales tinerii se confruntă cu anxietate și dep...

Vaccinarea a redus de peste 20 de ori riscul de deces din cauza infecției cu COVID-19 în România

Vaccinarea a redus de peste 20 de ori riscul de deces din cauza infecției cu COVID-19 în România
CNCAV a realizat studiul de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Concluzia este că vaccinurile protejează în proporție...

Cele 7 alimente pe care specialiştii nu le recomandă în perioada sarcinii 

Cele 7 alimente pe care specialiştii nu le recomandă în perioada sarcinii 
Galerie Foto Chiar dacă de obicei în timpul sarcinii este recomandat să avem o alimentaţie cât mai variată, din motive de siguranţă e bine să evităm carnea crudă sau negătită suficient, ficatul, sushi, ouăle crude,...

Vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de Pfizer are o eficiență de peste 90% la copii

Vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de Pfizer are o eficiență de peste 90% la copii
Vaccinul anti COVID-19 pentru copii produs de compania Pfizer este sigur și are o eficacitate de aproape 91% în prevenirea infectării în cazul minorilor cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, arată un studiu...

Un important medicament antiviral a fost distribuit în spitale pentru pacienții cu COVID-19

Un important medicament antiviral a fost distribuit în spitale pentru pacienții cu COVID-19
Ministerul Sănătății anunță că mii de flacoane de Remdesivir au fost distribuite în mai multe spitale din România. Medicamentul este folosit în tratamentul pacienților infectați cu SARS-CoV-2 cu forme medii...

Cum te poate ajuta dieta Rina sa slabesti?

Cum te poate ajuta dieta Rina sa slabesti?
Galerie Foto Celor care doresc sa piarda kilogramele in plus li se ofera o varietate de diete la alegere si totusi, aceasta alegere este destul de dificila de facut. Potrivit nutritionistilor si celor care au incercat-o, dieta Rina...
Serviciul de email marketing furnizat de