Este anotimpul micozelor!

La piscină, la saună ne relaxăm fără nici o grijă, fără să ne gîndim ce „musafiri“ am putea să aducem acasă. Conf. dr Olga Simionescu ne avertizează că sezonul cald este sezonul mico­zelor. Andrada Floria În anotimpul cald, de la unghii şi pînă în vîrful firului de păr sîntem vulnerabili în faţa „inamicilor“ invizibili din piscină, de la ştrand, de la duşurile comune, de la saună sau chiar din mijloacele de transport în comun. Bolile de piele şi virozele respiratorii sînt cele mai frecvente pro­bleme cu care ne putem confrunta după o relaxare la bazinul de înot sau după o călătorie cu autobuzul.

La piscină, la saună ne relaxăm fără nici o grijă, fără să ne gîndim ce „musafiri“ am putea să aducem acasă. Conf. dr Olga Simionescu ne avertizează că sezonul cald este sezonul mico­zelor. Andrada Floria În anotimpul cald, de la unghii şi pînă în vîrful firului de păr sîntem vulnerabili în faţa „inamicilor“ invizibili din piscină, de la ştrand, de la duşurile comune, de la saună sau chiar din mijloacele de transport în comun. Bolile de piele şi virozele respiratorii sînt cele mai frecvente pro­bleme cu care ne putem confrunta după o relaxare la bazinul de înot sau după o călătorie cu autobuzul.

Infecţiile micotice cutanate (cu ciu­perci) reprezintă 10% din totalul afecţiunilor pielii. Acestea pot fi luate atunci cînd pielea noastră intră în contact direct cu spaţii comune (bara din autobuz, apa din piscină, podeaua de la duşuri etc.) şi pot avea diferite localizări. Din păcate, ciupercile şi micozele nu pot fi văzute cu ochiul liber şi, de aceea, este destul de dificil să ne ferim de ele. Însă o bună cunoaştere a categoriilor de ciuperci, a locurilor de unde le putem lua şi a simptomelor care le însoţesc ne ajută să prevenim sau să tratăm din timp infecţiile, este de părere conf. dr Olga Simionescu, medic primar dermatolog în cadrul Spitalului Clinic Colentina.

Există peste 200.000 de specii de ciuperci, iar dintre acestea, aproximativ 100 sînt cele care pot afecta omul. Poartă denumiri precum dermatofite sau levuri, în funcţie de forma leziunilor pe care le provoacă şi de zona afectată. „Dermato­fitele cresc în cultură ca o creangă de copac, iar levurile sînt rotunde, de obicei sînt de tipul candida“, explică specialistul nostru.

Piciorul de atlet

Să începem cu picioarele. Atunci cînd sîntem desculţi pe marginea piscinei, în saună sau la duşurile comune, există riscul să facem o infecţie care poartă numele de „picior de atlet“, cauzată de un dermatofit. Infecţia este provocată de ciuperci care afectează pielea dintre degetele picioarelor, talpa şi unghiile. Ciuperca piciorului apare la aproape 80% din populaţia României, deopotrivă la bărbaţi şi femei, dar îndeosebi la vîrsta adultă.

Afecţiunea este provocată, în 60% dintre cazuri, de o ciupercă numită Tricophyton rubrum. Restul patologiei de acest gen este provocat de alte două tipuri de ciuperci: Tricophyton mentagrophytes interdigitale şi Epidermophyton floccosum. Cea mai frecventă localizare a ciupercii piciorului este între degete, unde există pliuri care păstrează transpiraţia şi umiditatea, mediul preferat al acestor micoze. „La un moment dat se credea că numai papucii purtaţi în comun de mai multe persoane şi mersul desculţ sînt surse de transmitere a acestor micoze. S-a dovedit însă că nu este aşa: cu cît piciorul este ţinut mai mult în mediu anaerob – respectiv fără oxigen (în adidas, cu ciorap), cu atît potenţialul de a face ciuperca piciorului este mai mare, deoarece micozele preferă mediul umed şi fără oxigen. Unul dintre scopurile tratamentului ciupercii piciorului este aerarea locului respectiv“, precizează conf. dr Olga Simionescu. Cel mai adesea, ciuperca se dezvoltă între penultimul şi ultimul deget al piciorului. Dar se poate extinde şi în talpă. Se manifestă prin apariţia unor băşicuţe, a mîncărimilor, pielea se descuamează, se înroşeşte şi începe să emane un miros neplăcut. Deoarece ciuperca poate să rămînă între pliurile degetelor de la picioare mai mulţi ani fără nici o manifestare, iar căldura şi transpiraţia din sezonul cald să producă declanşarea simptomelor. În cazurile mai grave, ciuperca afectează unghiile. Lama unghială devine mată, iar sub ea pot să apară depozite albe. În timp ce talpa şi degetele pot fi tratate cu creme antimicotice, onicomicoza (ciuperca unghiilor) dispare numai cu tratament medicamentos.

„Tot la nivelul piciorului putem să facem veruci vulgare (negi), care sînt date de Papillomavirusul uman şi care sînt foarte uşor transmise la piscină. Apar de obicei pe talpă (uni şi bilateral) şi se manifestă iniţial prin dispariţia caroiajului plantar (amprenta piciorului)“, completează specialistul nostru. La nivelul braţelor, poate să apară o micoză cauzată tot de o ciupercă de tipul Tricophyton, numită herpes circinat.

Furunculii

La nivelul pielii picioarelor se pot face foliculite bacteriene: infecţii cu strepto­coci, cu stafilococi. Foliculita este o infecţie a foliculului pilos (sacul care îmbracă rădăcina firului de păr). Se ma­nifestă prin înroşirea zonelor din jurul firului de păr. Zona se inflamează, este dureroasă la atingere, iar temperatura locală poate creşte. „În cazul foliculitei bacteriene apar papule şi pustule, adică ridicături de culoare roşie, care se umplu în centru cu puroi“, explică specialistul. Cea mai frecventă foliculită bacteriană este infecţia stafilococică, denumită po­pular furuncul.

Furunculul reuşeşte să depăşească bariera reprezentată de sacul folicular şi diseminează în pielea din jur, eventual pînă în ţesutul adipos subcutanat, producînd necroză şi o importantă colecţie de puroi. Furunculul poate să apară la nivelul pielii de pe gambe şi coapse, dar şi pe braţe, fese, ano-genital. La persoana care a dezvoltat o dată un furuncul, de regulă, acesta va recidiva. Deoarece persoana în cauză este purtătoare temporară de stafilococi patogeni. Foliculitele pot fi cauzate şi de ciu­pe­rci, în special de Tricophyton, frecvente în cazul celor care se epilează cu un aparat de ras utilizat de mai multe persoane.

Infecţii genitale

În zona genitală, principala infecţie micotică este cu Candida albicans. Ciupercă din categoria levurilor, candida se manifestă mai ales în cazul femeilor. Simptomele sînt inflamarea vaginului, apariţia unei scurgeri albicioase, mîncărime. O altă infecţie cu transmitere prin apa din piscină, dacă aceasta nu are un sistem de dezinfectare, este Trichomonas vaginalis. Foarte rar, tot din piscină, se poate contracta infecţia herpetică, localizată în zona gurii sau a organelor genitale.

DUŞURI. Cabinele comune de duş sînt locurile de unde putem să luăm cel mai frecvent ciuperca piciorului. De aceea, specialistul nostru ne sfătuieşte să nu călcăm pe podeaua cabinei de duş fără papuci. „Tot de la duş putem să luăm chiar şi un tip de pneumonie. Deşi cazurile sînt foarte rare, există totuşi situaţii în care unii oameni au luat de la duş Legionella pneumophilla, o bacterie transmisă prin instalaţia de duş sau de aer condiţionat“, semnalează dermatologul.

VESTIARE. Înainte de a merge la un club, unde trebuie să folosim vestiare în comun, ar trebui să ne interesăm dacă vestiarele respective sînt igienizate periodic. Folosirea în comun a unui vestiar care nu este dezinfectat facilitează apariţia dermatozelor infecţioase, cauzate de streptococi sau stafilococi (de exemplu, impetigo).

Sfatul medicului

„Principala metodă de protecţie împotriva agenţilor infecţioşi din spaţiile pe care le folosim împreună cu alţi oameni este să mergem în locurile în care avem încredere. Din păcate, multe dintre ştrandurile şi piscinele din România nu sînt foarte sigure. Spre deosebire de alte ţări, apa din piscină nu este schimbată zilnic. Piscina este umplută, şi apa se schimbă de-abia după trei luni. Este nevoie cel puţin de un sistem de circulare a apei, dacă nu este posibil să fie schimbată zilnic. Pe marginea piscinei trebuie să folosim papucii aduşi de acasă, iar la saună trebuie să folosim un prosop, pentru ca să ne protejăm de contactul direct cu lemnul. Duşurile înainte şi după înot sînt esenţiale“, ne atrage atenţia conf. dr Olga Simionescu.

AUTOBUZ. Mijloacele de transport în comun sînt sursa unor reacţii alergice manifestate la nivelul pielii (eczeme), cît şi a unor infecţii dermatologice. Verucile vulgare (negii) sînt astfel de infecţii care se pot transmite prin intermediul barei din autobuz sau din metrou. O altă afecţiune a pielii frecventă în transportul în comun este infecţia cu Molluscum contagiosum, erupţie cutanată care se manifestă prin mici proeminenţe albe. Se transmite doar prin contactul direct cu un obiect contaminat.

DIAGNOSTIC. Specialistul nostru dermatolog, conf. dr Olga Simionescu, ne spune că oricare dintre infecţiile contractate vara se manifestă prin semne destul de clare: unele cu înroşirea pielii, altele cu depigmentarea ei, cu prurit, cu descuamare etc. Oricare dintre aceste semne, indiferent de localizarea lor, ar trebui să ne trimită urgent la medicul dermatolog. Specialistul diagnostichează corect leziunile cutanate, stabileşte dacă este o micoză sau este pur şi simplu o alergie (eczemă). Apoi dermatologul va prescrie un tratament în funcţie de afecţiune. În cazul micozelor se prescriu creme şi pudre antimicotice, dar şi medicamente administrate pe cale orală – în cazurile mai grave.

SCALP. Ciuperca scalpului sau Pityrosporum ovale poate fi contractată după folosirea aceluiaşi pieptăn de mai multe persoane. Această ciupercă dă naştere dermatitei seboreice, afecţiune responsabilă cu apariţia mătreţii. 

TRUNCHI. Pe spate sau pe piept poate să apară Pityriazis versicolor, ciupercă ce dă o erupţie cu pete fie depigmentate, fie mai închise decît în mod normal. Iar la nivelul axilelor sau inghinal, se instalează intertrigo, infecţie care se manifestă prin pete mari, roşii, cu margini albicioase.