Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este hipotensiunea arterială o maladie sau o falsă problemă? Putem avea o viaţă şi o activitate normală, chiar dacă valorile noastre tensionale se înscriu sub limitele admise? Dacă hipertensiunea arterială este considerată o afecţiune gravă şi un important factor de risc, hipotensiunea este privită în general cu indulgenţă, ca o stare complet inofensivă, lucru care nu este întotdeauna valabil.
Este hipotensiunea arterială o maladie sau o falsă problemă? Putem avea o viaţă şi o activitate normală, chiar dacă valorile noastre tensionale se înscriu sub limitele admise? Dacă hipertensiunea arterială este considerată o afecţiune gravă şi un important factor de risc, hipotensiunea este privită în general cu indulgenţă, ca o stare complet inofensivă, lucru care nu este întotdeauna valabil. Este adevărat însă că viziunea asupra valorilor tensionale normale s-a schimbat, considerându-se optime cele în jur de 120/80 mm Hg, sau chiar mai mici în cazul unui organism sănătos, antrenat, cu o stare fizică bună.
Cel mai frecvent, scăderi ale tensiunii arteriale sub 100/65 mm Hg sunt însoţite de simptome ca: ameţeală, leşin, dureri de cap, reducerea capacităţii de concentrare, înceţoşarea vederii, greaţă, respiraţie rapidă şi superficială, oboseală.
Prima problemă care trebuie luată în considerare este dacă hipotensiunea a apărut brusc, cu o scădere de peste 20 mm Hg, ceea ce denotă de obicei o afecţiune gravă, ce poate chiar ameninţa viaţa, cum ar fi o hemoragie masivă, o infecţie gravă cu septicemie, o reacţie alergică severă, cu şoc anafilactic sau un infarct miocardic. În general, toate stările de deshidratare necorectate, induse de febră, vărsături, diaree, exerciţii fizice intense sunt însoţite de hipotensiune.
Citește pe Antena3.ro
Dacă hipotensiunea este cronică, ea poate fi provocată de factori fiziologici: sarcina, vârsta – peste 20% dintre persoanele de peste 60 de ani sunt hipotensive – unele afecţiuni. În această categorie sunt incluse: boli cardiovasculare, anemii, afecţiuni endocrine, diabet, boli neurologice – boala Parkinson, unele neuropatii, cum ar fi cea diabetică, accidentele vasculare repetate. La acestea se adaugă consumul de alcool şi efectele secundare ale unor medicamente: diuretice, betablocante, blocante ale canalelor de calciu, nitroglicerina, narcotice, antidepresive triciclice etc.
Dintre tipurile de hipotensiune, cea mai frecventă este cea posturală sau ortostatică, apărută la ridicarea bruscă în picioare după o perioadă mai lungă petrecută culcat sau şezând, hipotensiunea postprandială, apărută după mese şi cea statică, după un timp mai lung în picioare.
După cum precizam la început, în multe cazuri, hipotensiunea este inofensivă sau chiar benefică organismului, în acest caz medicul mulţumindu-se să monitorizeze pacientul. Dacă există simptome clinice deranjante, pentru precizarea diagnosticului, medicul de familie va indica un examen cardiologic, completat cu un examen de sânge, EKG, ecocardiografie, eventual test de stres sau, dacă e cazul, examen neurologic sau endocrinologic.
