Infecţiile cu rotavirus

Copilul are febră puternică, vărsături, diaree? Prezentaţi-vă la medic! Poate fi vorba despre o infecţie cu rotavirus, principala cauză a diareilor înregistrate în primul an de viaţă.

Copilul are febră puternică, vărsături, diaree? Prezentaţi-vă la medic! Poate fi vorba despre o infecţie cu rotavirus, principala cauză a diareilor înregistrate în primul an de viaţă. "Rotavirusurile sunt virusuri cu tropism digestiv, care atacă tubul digestiv, respectiv intestinul, şi provoacă boală diareică atât la copii, cât şi la adulţi. Boala este mai periculoasă la copii, deoarece deshidratarea produsă de boala în sine este foarte severă", arată dr Ruxandra Drăghicenoiu, medic specialist boli infecţioase – pediatrie, de la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş". Infecţiile cu rotavirus sunt mai frecvente la sugari decât la copiii mai mari. Potrivit statisticilor, incidenţa maximă a bolii se înregistrează la copiii între 6 şi 24 de luni.

SOS, deshidratarea!

La început, infecţia cu rotavirus poate fi confundată cu o viroză respiratorie, din cauza febrei ridicate. După câteva ore însă apar vărsăturile şi diareea. Sugarii care vin prima oară în contact cu rotavirusul fac o infecţie severă. Dacă părinţii nu se prezintă la medic cu copilul în timp util există riscul de deshidratare. Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul este mai mare. Un sugar se poate deshidrata din două-trei scaune diareice şi un episod febril. Deshidratarea poate merge până la convulsii, comă şi chiar deces. "Din acest motiv, îi sfătuim pe părinţi să meargă la medic în momentul în care un sugar mai mic de 6 luni prezintă febră. Sugarii mici nu au manifestări specifice, ei nu spun ce îi doare şi atunci mamele nu trebuie să treacă la automedicaţie", atrage atenţia dr Ruxandra Drăghicenoiu.
Potrivit statisticilor, până la 5 ani, fiecare copil a contactat cel puţin o dată acest virus. După ce s-a îmbolnăvit o dată, copilul capătă imunitate parţială. De ce imunitate parţială? Există mai multe serotipuri de rotavirusuri, după un episod de boală, copilul capătă imunitate, dar nu la toate serotipurile de virus. Următoarea îmbolnăvire însă este mai uşoară.

Transmitere

Ca orice infecţie digestivă, calea de transmitere este fecal-orală. Rotavirusul se transmite prin contactul cu suprafeţe contaminate, prin mâini murdare, alimente contaminate. Rotavirusul rezistă luni în şir pe suprafeţe nedezinfectate, de aceea riscul de contaminare este mare. Perioada de incubaţie a virusului este de trei zile, iar boala în sine durează între trei şi opt zile. Problema este însă că micuţii sunt contagioşi până la zece zile după dispariţia simptomelor. Copiii cu imunodepresie – care suferă de cancer, SIDA – pot transmite virusul chiar şi 30 de zile de la încetarea bolii. Imunitatea lor slăbită nu poate să omoare virusul, de aceea el continuă să se multiplice şi să fie eliminat prin materiile fecale. Incidenţa bolii este destul de mare, chiar dacă la noi nu există statistici. Totuşi, majoritatea copiilor internaţi cu diaree din luna mai până în prezent la Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş" au avut infecţie cu rotavirus, ne spune specialistul.

Tratament

Tratamentul infecţiei cu rotavirus este simptomatic. Principala măsură care se ia este rehidratarea copilului. În cazul micuţilor care suferă de o formă mai uşoară a bolii sunt recomandate săruri de rehidratare orală, ceaiuri îndulcite, supe de zarzavat. Există însă cazuri în care chiar şi o linguriţă de apă provoacă vărsături, făcând imposibilă rehidratarea orală. În cazul acestor copii este obligatorie spitalizarea şi hidratarea prin perfuzie. De asemenea, sunt recomandate medicamente antitermice, antispastice intestinale. "Nu există un tratament îndreptat împotriva rotavirusului. Trebuie însă să menţinem copilul cu un status bun de hidratare până în momentul în care imunitatea lui creşte şi poate elimina virusul. În infecţia cu rotavirus nu se dau antibiotice, deoarece există riscul distrugerii  microflorei intestinale, care are rol în apărarea antiinfecţioasă", arată dr Ruxandra Drăghicenoiu.
Dacă se opresc din vărsături şi pot să mănânce, copiii mai mari sunt ţinuţi sub supraveghere în spital 24 de ore. La copiii mici, spitalizarea durează între trei şi opt zile, în funcţie de gravitatea simptomelor. Dr Ruxandra Drăghicenoiu atrage atenţia părinţilor să nu forţeze copiii să mănânce dacă ei nu pot. În boala diareică, uneori, copiii nu reuşesc să mănânce zile la rând. Părinţii trebuie să aibă grijă cu hidratarea micuţilor, prin porţii mici de lichide pe tot parcursul zilei.


ANALIZE. În trecut, infecţia cu rotavirus era confundată cu o diaree de natură bacteriană. În prezent, datorită testelor imunologice specifice, infecţia cu rotavirus poate fi diagnosticată în câteva ore. "Din materiile fecale se lucrează un test imunologic care detectează antigenul viral. Dacă acest antigen este prezent, se pune diagnosticul de infecţie cu rotavirus. Este singura analiză care detectează rotavirusul, rapid şi uşor de efectuat", spune dr Ruxandra Drăghicenoiu.


INCIDENŢĂ. La Institutul "Matei Balş" este în desfăşurare un studiu care va stabili numărul de cazuri de infecţie cu rotavirus în anul 2007. "Începând de anul trecut ne-am confruntat cu o incidenţă mai mare a infecţiei cu rotavirus. Aceasta şi pentru că am diagnosticat mai rapid infecţia datorită testelor imunologice. În anii anteriori aveam multe diarei cu germene neidentificat, tocmai pentru că nu aveam testele respective", afirmă dr Ruxandra Drăghicenoiu. Potrivit statisticilor, în SUA sunt înregistrate în jur 4 milioane de infecţii cu rotavirus anual.


VACCIN. Copilul poate fi imunizat contra rotavirusului prin vaccinare. Vaccinul se administrează sugarilor, înainte de vârsta de 6 luni, în două doze. Acesta nu este inclus în calendarul vaccinurilor gratuite.
Vaccinarea precoce a sugarilor induce protecţie contra virusului înainte de intervalul de incidenţă maximă a bolii, între vârsta de 6 şi 24 de luni.