x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lovituri care dau bătăi de cap

1
Autor: Dr Dana Tinică 20 Sep 2010 - 00:00
Lovituri care dau bătăi de cap /Thinkstock
Explorarea lumii, spiritul de aventură, activităţile sportive sau jocurile, graba şi neatenţia copiilor şi a adolescenţilor pot duce, uneori, la traumatisme cranio-cerebrale. Sigur, nimeni nu a scăpat de cucuie şi vânătăi în copilărie. Nu trebuie să exagerăm gravitatea acestor evenimente, dar nici să le tratăm cu uşurinţă. E important ca, într-o astfel de  conjunctură, părintele să îşi menţină calmul, să evalueze bine situaţia şi să ia măsurile ce se impun. Nu ezitaţi să vă bazaţi şi pe intuiţia dumneavoastră, prezentându-vă la medic fără teama de a fi etichetat ca o persoană exage­rată sau ipohondră.

În ciuda emoţiilor, acţionaţi rapid şi atent. Uneori, pentru medic, contextul, mecanismul traumatismului sunt mai puţin edificatoare decât reacţia şi comportamentul copilului după aceea. Intensitatea traumatismului nu poate fi întotdeauna corelată cu severitatea simptomelor clinice şi nici cu distrucţiile gene­rate. Nu trebuie să vă simţiţi vinovaţi ca părinte, astfel de accidente nu pot fi anticipate. Atenţie! Uneori ele se produc în afara casei, la şcoală sau la joacă şi copilul nu le dă importanţă sau vi le ascunde intenţionat, din frică, de teama de a fi pedeapsit şi, astfel, nu veţi şti cum să apreciaţi eventualele manifestări apărute ulterior.


CAUZELE LOVITURILOR
Se consideră că la copii traumatismele cranio-cerebrale reprezintă aproape trei sferturi din totalul traumatismelor. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, ele sunt responsabile de circa 500.000 de prezentări la serviciul de urgenţă şi de aproape 100.000 de internări anual. 90% dintre ele sunt traumatisme minore, totuşi rezultă 7.000 de decese şi 29.000 de cazuri de dizabilităţi permanente.

Cele mai frecvente cauze sunt accidentele de circulaţie, accidentele casnice, de joacă sau sport, prin cădere sau precipitare (cădere de la înăl­ţime) etc. Fenomenele care se produc cu o energie de impact mare (în cazul accidentelor de maşină) sau când capul este lovit de un obiect cu viteză (de exemplu, o minge de sport) sunt cele mai periculoase.

Traumatismele craniene pot fi unice sau însoţite de alte afectări regionale (faţă, ureche, nas, gât, coloană vertebrală) sau în alte zone (abdomen, torace, membre), de accea trebuie să fiţi atenţi la toate semnele care apar. Leziunile pot fi externe, superficiale (care afec­tează doar pielea care acoperă capul, adică scalpul) sau mai întinse, în profunzime, interesând şi osul, sau pot fi interne, afectând structurile creierului. Clinic, pot fi uşoare, moderate sau severe: cu pierderea profundă şi de lungă durată a cunoştinţei.


CREIER DE COPIL
Creierul este o masă gelatinoasă, învelită de trei foiţe care alcătuiesc meningele, plutind în interiorul craniului într-un lichid numit lichidul cefalorahidian. Toate aceste structuri au rol de apărare. Multă vreme s-a considerat că oasele elastice ale copilului şi incompleta dezvoltare a structurilor creierului constituie factori de protecţie în traumatisme.

Dar cercetări recente au ajuns la concluzii complet diferite, semnalând particularităţi care cresc pericolul de leziuni. De exemplu, creierul copilului conţine mai multă apă decât cel al adultului (88% faţă de 77%), ceea ce îl face mai moale. De asemenea, la copil, fibrele nervoase nu sunt complet mielinizate, oasele sunt mai subţiri. În plus, la copiii mici, capul este mai mare decât restul corpului, muşchii gâtului sunt incomplet dezvoltaţi, echilibrul este mai precar.

În timpul unui traumatism cranio-cerebral, forţa aplicată imprimă o mişcare a creierului care se loveşte de pereţii craniului. Aceasta produce hemoragii la nivelul meningelui şi al creierului sau chiar afec­tarea ţesuturilor. Creierul ocupă un loc bine delimitat într-o structură rigidă, care este craniul. Dacă apar modificări de volum, chiar de mică amploare, acestea presează structurile cerebrale. Aşa se întâmplă în traumatisme când hemoragia produce un hematom, care comprimă ţesuturile din jur.

Pe de altă parte, pot să apară mici hemoragii şi afectări tisulare, care declanşează un răspuns local inflamator şi produc edem cerebral. Ambele meca­nisme conduc la creşterea tensiunii intracraniene şi la scăderea fluxului de sânge cu ischemie, cu afectarea suplimentară a celulelor. În funcţie de zona implicată sunt afectate anumite funcţii neuro-psihice: emoţie, gândire, mişcare, vorbire, văz, memorie etc.


FRACTURILE CRANIENE
Fracturile craniene pot fi simple (liniare), cu deplasare sau cominutive (cu ruperea unor fragmente mici de os). Ele pot fi evidente, cu distrucţii ale pielii, când fragmente osoase sau obiecte din exterior pot penetra şi distruge vase sau structuri nervoase. Alteori, o bucată de os se înfundă şi poate "apăsa" pe creier, determinând diferite semne neurologice.

Fractura poate produce un hematom pe scalp, echimoze sub ochi ori în spatele urechii. Şi, mai grav, fractura poate produce hemoragie şi pierderi de lichid cefalorahidian pe nas şi urechi. Hemoragiile determină hematoame care pot avea diverse localizari: în interiorul creierului (intracerebral) sau în jurul creierului, adică între foiţele membranei meningeale, între meninge şi creier sau între craniu şi meninge.

Manifestările clinice se pot instala imediat sau după o perioadă asimptomatică ce poate dura mai multe ore (câteva ore până la 24-48 de ore), în funcţie de ritmul pierderii sângelui. În acest caz, traumatismul este urmat de o perioadă de acalmie, în care copilul se simte aparent normal, pentru ca apoi starea să se înrăutăţească brusc, cu pierderi de cunoştinţă şi simptome neurologice. Chiar în lipsa manifestărilor clinice există modificări anatomo-structurale care pot fi depistate radiologic, de aceea un examen medical efectuat la timp poate preveni complicaţiile viitoare.


COMOŢIA CEREBRALĂ
Comoţia cerebrală reprezintă o tulburare a funcţiilor mentale, însă fără o afectare a structurilor cerebrale şi fără semne neurologice. Ea se manifestă printr-o pierdere de cunoştinţă de scurtă durată (uneori poate lipsi), urmată de cefalee, ameţeală, confuzie, amnezie (pierderea memoriei atât în ceea ce priveşte evenimentele petrecute înainte de accident, cât şi după), greaţă şi câteva vărsături, vedere înceţoşată, tulburări de concentrare şi gândire.

Simptomele pot persista una-două săptămâni, în funcţie de gravitatea contuziei. În cazul în care în perioada de vindecare copilul suferă un alt traumatism (acest lucru se întâmplă mai ales la sportivi), urmat de o altă comoţie, se poate produce un edem cerebral, evoluţia putând deveni gravă, uneori letală. De aceea, este bine să evitaţi sportul sau jocurile violente până la vindecarea deplină, iar reluarea acti­vităţii fizice să se facă treptat.

Câteodată, după o contuzie, unele simptome pot persista mai multe luni, constituind sindromul postcomoţional. Acesta include, în special, dureri de cap şi ameţeală, dar se pot asocia şi amnezie, tulburări de somn, probleme de învăţare, iritabilitate, anxietate, oboseală. Contuzia cerebrală constă în apariţia unei leziuni a ţesutului cerebral, care poate da simptome severe prin afectarea funcţiilor creierului, în funcţie de localizare.


ATENŢIE LA SIMPTOME!
Simptomele traumatismelor cerebrale variază de la unele uşoare sau medii: cefalee, pierdere scurtă de cunoştinţă, amnezie, confuzie, ameţeală, dezechilibru la mers etc., la unele grave: somnolenţă, pierderi lungi şi profunde de cunoştinţă, cefalee severă sau care se înrăutăţeşte, vărsături repetate, convulsii, slăbiciunea sau paralizia membrelor pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, de auz, de vedere, deformarea craniului, pierderi de lichid cefalorahidian prin nas şi urechi (este un lichid limpede, clar), inegalitate pupilară, mişcări necontrolate ale ochilor.

De obicei, copilul plânge în cazul unui traumatism. Dacă plânge imediat este un indiciu favorabil, căci înseamnă că nu şi-a pierdut cunoştinţa. Ulterior, el poate plânge mult, incontrolabil. Aceasta se întâmplă fie din cauza durerii şi a spaimei, fie din cauza unor probleme mai grave, a căror natură trebuie elucidată.


SFATUL MEDICULUI

● Dacă este un traumatism mic, produs printr-un mecanism simplu, dacă micuţul rămâne conştient, vorbeşte, vă recunoaşte, umblă, se joacă, probabil că nu s-a întâmplat nimic grav.
● Dacă apar semnele de mai sus, dacă este un sugar, dacă incidentul s-a produs prin lovire sau cădere de la înălţime, prezentaţi-vă la un serviciu de urgenţă. În urma unor examene de specialitate (chirurgical şi neurologic) şi teste imagistice (radiografie, tomografie computerizată sau exa­men de rezonanţă magnetică nucleară) se va decide dacă micuţul trebuie internat sau poate merge acasă, urmând să fie în continuare supravegheat.
● Nu este necesar să ţineţi copilul treaz toată noaptea după un traumatism. Este suficient să îl verificaţi la două ore. Fără să treziţi copilul, urmăriţi dacă apar tulburări respiratorii (respiraţie superficială, cu pauze lungi, zgomotoasă, întretăiată) sau scăderea ritmului cardiac (bradicardie), observaţi culoarea pielii (dacă devine palid sau vânăt), dacă prezintă febră sau mişcări necontrolate (spasme) ale membrelor. Dacă totuşi doriţi să verificaţi starea de conştienţă, puteţi să îl ridicaţi puţin din pat, în poziţie şezândă sau în picioare, apoi să îl aşezaţi la loc (în mod normal copilul se trezeşte sau se "foieşte" încercând să ia o poziţie mai bună).
● Dacă veţi considera necesar, puteţi să încercaţi să îl treziţi strigându-l sau scuturându-l uşor.
Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 



Mai multe titluri din categorie

10 motive pentru care ne este mereu foame

10 motive pentru care ne este mereu foame
Un apetit care te face să mănânci mai mult decât foloseşte organismul duce inevitabil la îngrăşare. Ce se ascunde în spatele unui apetit exagerat? Medicamentele? Stresul? Tiroida? Pot fi unul sau mai multe...

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile
AstraZeneca și Universitatea Oxford au anunțat că există o eroare de fabricație a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de acestea. Problema a apărut în urmă cu câteva zile, după ce producătorii au publicat...

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare
Imaginile avansate obținute cu ajutorul tomografie computerizate au arătat că persoanele care gătesc folosind combustibil din biomasă pot dezvolta probleme pulmonare de la concentrația periculoasă de...

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei
Depresia este o tulburare de dispoziție/stare foarte des întâlnită, din păcate.  Provoacă simptome severe care afectează modul în care te simți, gândești și gestionezi activitățile tale zilnice, iar...

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2
Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 sunt mai protejate cu 34,3% de simptomele grave dacă desfășoară activități fizice, arată un studiu din Brazilia al Fundaţiei pentru Cercetare,...

Boala care te rătăceşte în propriul apartament

Boala care te rătăceşte în propriul apartament
Peste ultima parte a vieţii pluteşte ca un blestem boala Alzheimer, boala uitării, a confuziei în mintea omului. În creierul celor bolnavi de această maladie îngrozitoare se dereglează procesele biochimice, iar...

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a Statelor Unite a emis o autorizație pentru utilizarea de urgență (EUA) a primului test de detectare a infecției cu COVID-19 care poate fi...

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca
Compania britanică AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford au dezvoltat un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 a cărui eficiență este de 70%, transmite AFP. Studiile clinice intermediare au...

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%
Compania americană de medicamente Pfizer anunță că rezultatele intermediare arată că vaccinul împotriva COVID-19 este eficient în proporție de 95% și protejează îndeosebi vârstnice, care au riscul...

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres
Pandemia de coronavirus a adus, pe lângă numărul uriaș de îmbolnăviri, și o creștere semnificativă a stării de stres a populației. De la simptome minore la cele mai grave, mulți oameni au reclamat stări...

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace
Odată cu instalarea menopauzei, multe femei se întristează că acesta este finalul rolului lor, că a venit sfârşitul. Este greşit! După apariţia menopauzei, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile încep un...

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 
Putem să ne criticăm dur sau putem să ne învățăm lecția; acestea sunt cele mai importante două direcții cu care se confruntă oamenii, iar de cele mai multe ori nefericirea este adusă de prima variantă, iar...

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea
Operaţia de înlocuire a cristalinului în cataractă a devenit o intervenţie uzuală, fără internare, iar intervenţia redă vederea de dinainte. Pe de altă parte, în glaucom, operaţia este ulterioară...

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase
Cercetătorii au descoperit o legătură moleculară directă între alimentație și riscul de dezvoltare a cancerului. O echipă internațională de cercetători a ajuns la concluzia că lactatele și carnea...

Efectele melatoninei asupra COVID-19

Efectele melatoninei asupra COVID-19
Melatonina ar putea ajuta la tratarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Clinica Cleveland. Aceasta este o substanță care reglează somnul și poate fi...
Serviciul de email marketing furnizat de