Tinerii şi cancerul de col uterin

Începerea vieţii sexuale – una dintre marile probleme ale adolescenţei. Dar pe lîngă întrebările de genul “Cînd este momentul potrivit?” sau “Cum să procedez ca să nu mă fac de rîs?”, tinerii ar trebui să se gîndească şi la riscurile pe care şi le asumă odată cu primele relaţii sexuale, mai ales dacă nu se protejează.

Începerea vieţii sexuale – una dintre marile probleme ale adolescenţei. Dar pe lîngă întrebările de genul “Cînd este momentul potrivit?” sau “Cum să procedez ca să nu mă fac de rîs?”, tinerii ar trebui să se gîndească şi la riscurile pe care şi le asumă odată cu primele relaţii sexuale, mai ales dacă nu se protejează. Fără prezervativ, experienţele sexuale din adolescenţă pot avea consecinţe pe viaţă: întreruperi de sarcină, boli cu transmitere sexuală: herpes genital, chlamydia, sifilis, HIV, cancer de col uterin. Despre acesta din urmă ne vorbeşte asistent universitar doctor Anca Simionescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Filantropia. 

Primele relaţii sexuale

Cum apare cancerul de col uterin? Cancerul de col uterin este consecinţa unei infecţii pe termen lung cu virusuri din familia papilomavirusurilor umane (HPV). Aceste virusuri se transmit pe cale sexuală, deseori în primii ani de la începerea vieţii sexuale. Atenţie! Prezervativul nu oferă protecţie 100% împotriva HPV, deoarece pielea din zona genitală neacoperită de prezervativ intră în contact cu aceste virusuri. HPV sînt transmise atît de băieţi, cît şi de fete, însă numai în cazul femeilor infecţia evoluează în cancer. Datorită imunităţii, unele tinere scapă în mod spontan de infecţie. Dar cele care rămîn infectate cu HPV prezintă riscul de a dezvolta cancer de col uterin.  Persoanele purtătoare ale HPV sînt expuse consecinţelor pe termen scurt şi pe termen lung. După cîţiva ani de la infectare, virusurile pot antrena leziuni precanceroase la nivelul colului uterin. Aceste leziuni, numite de medici displazie, se tratează printr-o intervenţie relativ simplă, care constă în extirparea unei părţi din colul uterin. Însă femeile care suferă această intervenţie sînt expuse riscurilor de complicaţii în timpul sarcinii: avort spontan sau naştere prematură. Chiar şi după extirparea leziunii precanceroase infecţia virală persistă, putînd provoca peste zeci de ani cancerul de col uterin. În astfel de cazuri este strict necesară supravegherea medicală anuală. 

Boală silenţioasă

Orice tînără care îşi începe viaţa sexuală este expusă riscului de a se infecta cu HPV. Riscul creşte de 2,5 ori dacă primele relaţii sexuale se întîmplă înainte de 17 ani. Debutul precoce al vieţii sexuale şi prezenţa partenerilor sexuali multipli reprezintă factori de risc major în apariţia infecţiei cu HPV. Potrivit statisticilor, la 20-25 de ani, o femeie din trei este purtătoare a HPV. Iar la vîrsta adultă se înregistrează un caz de infecţie cu HPV la 10 persoane. Cancerul de col uterin este a doua formă de cancer ca incidenţă şi a doua cauză de mortalitate prin cancer în rîndul femeilor.  Există simptome care anunţă apariţia cancerului de col uterin? Simptomele sînt variabile în funcţie de stadiul bolii şi de dimensiunea şi natura tumorii. Astfel, semnele sînt de cele mai multe ori absente în stadiile care preced cancerul invaziv. Evoluţia bolii este silenţioasă pe durata a aproximativ 7 ani, iar cînd apar semnele “zgomotoase” este de obicei prea tîrziu. După stadiul III, cancerul de col uterin se manifestă prin dureri spontane şi/sau sîngerări în timpul raporturilor sexuale. În stadiul cancerului invaziv, dacă tumoarea este de mari dimensiuni, ea comprimă organele învecinate, provocînd senzaţii frecvente de urinare sau tulburări digestive (constipaţie). În stadiile avansate pot apărea simptome generalizate: lipsa poftei de mîncare, scăderea în greutate, oboseală, dureri în zona abdominală, dar şi dureri de spate.

Diagnostic şi prevenire

Un test simplu, numit Papanicolau, este capabil să identifice din timp modificările celulelor care pot evolua spre cancer, la nivelul colului uterin (intrarea în uter). Pentru realizarea investigaţiei, medicul ginecolog ia cîteva celule din colul uterin, cu ajutorul unei spatule. Celulele sînt puse pe o lamelă şi trimise pentru analize la un laborator. Rezultatele pot să indice stadii intermediare cancerului, precum infecţii sau afecţiuni anterioare leziunii canceroase. Datorită acestui test, primele semne ale cancerului pot fi tratate din timp cu medicamente sau prin intervenţie chirurgicală. Papanicolau este cel mai simplu test de depistare a cancerului de col uterin. Testul este minim ca amploare, simplu ca recoltare, ieftin şi nedureros, cu o eficienţă de aproape 100%, iar utilitatea este de necontestat.  Medicii recomandă efectuarea testului o dată la şase luni sau măcar la un an. Papanicolau se recomandă în general peste vîrsta de 35 de ani, însă pentru depistarea din timp a cancerului de col, orice femeie poate să facă acest test, indiferent de vîrstă şi de antecedentele medicale. Cu o simplă trimitere de la medicul de familie, testul Papanicolau este gratuit.  În prezent, cancerul de col uterin poate fi prevenit cu ajutorul unui vaccin recomandat a fi efectuat în jurul vîrstei de 14 ani, înaintea începerii vieţii sexuale. Vaccinul oferă protecţie împotriva HPV 16 şi 18, tulpinile virale responsabile de 70% dintre cazurile de cancer de col uterin.