Dializorul din burta

Unii zic cum ca celor care fac hemodializa nu le mai rezista sistemul vascular, dar nu este asa; din pacate, necazurile apar prin unele complicatii ale insuficientei renale sau ale dializei.

In hemodializa conectarea la aparat se face printr-o legatura intre o artera si o vena a antebratului, aceasta fistula arterio-venoasa permite intrarea acului gros prin care sangele circula in aparat. Daca aceasta fistula se infunda, se practica alta, iar in cazuri extreme se uneste artera cu vena printr-un vas din material plastic. Aceasta conectare prin vase la aparat dureaza la unii 10 ani, la altii, cu stofa vasculara mai rea, fistula e operanta cateva luni.

In hemodializa, bolnavul este conectat la dializor de 3 ori pe saptamana, o epurare a sangelui durand 4 ore. Dupa o sedinta de dializa de 4 ore, pacientii in general se simt bine si pleaca pe picioarele lor. Isi continua activitatea la serviciu 20% - 25% dintre cei care fac hemodializa, alti 40% - 50% duc o viata de pensionari si doar 25% prezinta diverse grade de incapacitate la efort.

Profesorul Ion Costica, seful Clinicii de nefrologie de la Spitalul Universitar, spune ca, atunci cand hemodializa cu membrana semipermeabila nu mai poate fi efectuata sau, in unele cazuri, chiar de la inceput, dializa adoptata este dializa peritoneala. Bolnavul de insuficienta renala nu mai este dependent de aparatul de dializa, fiindca in dializa peritoneala rolul membranei semipermeabile este jucat chiar de peritoneul pacientului, adica de acel invelis al organelor din abdomen si al peretilor cavitatii abdominale. Printr-un cateter fixat in abdomen se introduc doi litri de lichid cu saruri minerale in concentratii asemanatoare cu ale sangelui, dar si glucoza, care prin osmoza trage substantele rele din sangele ce nu mai poate fi curatat de rinichii bolnavi. Pe parcursul unei zile se introduce si se extrage din abdomen lichidul de dializa de patru ori, fiecare epurare a sangelui prin intermediul peritoneului durand 20 - 25 de minute.