Dopajul academic

Sesiune grea cu examene multe şi dificile, ambiţia de a obţine note mari care să te propulseze spre un job important sau cel puţin spre un loc de muncă sigur şi bine plătit... Asemenea aspiraţii nu sunt o noutate, ci mai degrabă metoda prin care poţi să rezişti la efortul intelectual în schimbul rezultatelor optime scontate, metodă pe care americanii au început s-o practice pe scară largă, numind-o "dopaj" academic.

Unul din patru studenţi americani a recunoscut că a luat stimulente pentru creier în timpul sesiunilor de examene. Tendinţa americană a început să-i "contamineze" şi pe studenţii din alte ţări - cei mai receptivi fiind, se pare, studenţii din Marea Britanie - şi, după cum afirmă profesorul Vince Cakic, psiholog la Universitatea Sydney din Australia, "nu e departe ziua când studenţii vor face coadă la uşa cabinetului medical universitar, cu mostre de urină pentru control antidoping", asemenea sportivilor înaintea olimpiadelor.

PASTILA DEŞTEAPTĂ
Una dintre pilulele preferate de studenţii americani este Ritalinul, folosit în tratamentul copiilor hiperactivi. Studenţii americani spun că o pastilă de Ritalin înlocuieşte cu succes stimulenţii tradiţionali, cum sunt cafeaua şi ţigările pe care le consumă în neştire, zi şi noapte, când stau cu burta pe carte. Ritalinul îi ajută să se concentreze şi să memoreze uşor tot ce învaţă.

Alte pastile care le îmbunătăţesc performanţele intelectuale sunt Provigil, ce conţine modafinil - o substanţă folosită în tratamentul tulburărilor de somn - Aricept, care conţine donepezil şi care se recomandă bolnavilor de Alzheimer pentru a le îmbunătăţi memoria, sau Eldepryl, ce conţine selegilină care stimulează motivaţia la bolnavii de Parkinson.

ÎN LEGALITATE
Chiar dacă scenariul antidoping pare caraghios, nu e exlus, după cum afirmă specialistul australian. El crede că mai greu sau imposibilă ar fi interzicerea acestor aşa-zise "pastile deştepte" care, în realitate, nu fac parte din categoria drogurilor, ci a medicamentelor pentru susţinerea activităţii cerebrale în anumite tulburări şi afecţiuni psihice. Profesorul Cakic e de părere că dacă aceste medicamente ar trebui mai degrabă studiate privind efectele lor în timp asupra creierului sănătos, dar mult solicitat şi recunoscute oficial ca medicamente "legale" de susţinere şi îmbunătăţire a activităţii cerebrale.

Un alt specialist, profesorul britanic John Harris, de la Universitatea din Manchester şi redactor-şef la Journal of Medical Ethics, nu vede nimic rău în "legalizarea" pastilelor "deştepte", fiind de părere că "nu este nimic rău să ajuţi la îmbunătăţirea performanţelor". Dar, adaugă el, prospectul pastilelor "deştepte" va trebui să conţină, ca la orice alt medicament, prezentate pe larg şi cu referire la cazuri specifice, atât beneficiile, cât şi riscurile pe care le prezintă.

De asemenea, trebuie foarte bine studiate efectele lor asupra creierului sănătos atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, mai ales că acestea din urmă nu se cunosc deloc sau se cunosc prea puţin la ora actuală. Iar în ceea ce priveşte controlul "antidoping academic", profesorul Cakic spune că acesta ar trebui introdus abia în perioadele de după sesiuni, pentru ca studenţii să nu fie tentaţi să transforme un tratament temporar şi benefic într-unul dăunător sănătăţii, care să producă dependenţă întocmai ca drogurile.