Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la simple răceli şi dureri in găt pănă la complicate bronşite şi pneumonii, infecţiile respiratorii ne dau bătăi de cap in fiecare sezon rece.
De la simple răceli şi dureri in găt pănă la complicate bronşite şi pneumonii, infecţiile respiratorii ne dau bătăi de cap in fiecare sezon rece.
Ne dau dureri de cap, febră, nas infundat, dureri musculare, strănuturi şi tuse. Incep toamna devreme şi dispar de-abia primăvara tărziu... Sunt virozele de sezon, care nu cruţă aproape pe nimeni. Se pot complica, ajungănd in unele cazuri la pneumonie. Nu trebuie să uităm insă că acesta este şi sezonul gripei, "o viroză mult mai accentuată şi mai gravă", după cum explică doctorul Gheorghe Enache, medic primar boli infecţioase din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Prof. dr Victor Babeş".
Guturaiul
"Perioada de incubaţie a virusurilor guturaiului este de 24-72 de ore şi durează aproximativ o săptămănă. Dacă depăşeşte această perioadă, iar simptomele nu se ameliorează, există posibilitatea ca viroza obişnuită să se fi complicat. In acest caz trebuie consultat medicul specialist, care va prescrie un tratament in funcţie de afecţiune", arată specialistul nostru. Dacă viroza se instalează pe un teren sensibil, in sensul că sistemul imunitar nu este puternic, complicaţiile nu intărzie să apară. Astfel, un guturai obişnuit se poate asocia cu otite, sinuzite, laringite şi, nu in ultimul rănd, traheo-bronşite şi pneumonii. De asemenea, persoanele fumătoare sunt predispuse complicaţiilor.
"Tratamentul virozelor de sezon se face cu simptomatice, adică medicamente care uşurează simptomele, nu cu antibiotice. Tratamentul cu antibiotice intervine doar in cazul in care apar complicaţii ale guturaiului. Este exclusă insă administrarea lor după ureche. Sunt recomandate medicamentele antitermice - paracetamol sau ibuprofen, niciodată impreună - , dezinfectante naso-faringiene, pastile antitusive sau sirop de tuse, algocalmin pentru durerile de cap şi cele musculare, antiinflamatorii precum indometacinul şi brofimenul. De asemenea, nu trebuie să lipsească din tratamentul virozelor vitamina C şi hidratarea prin ceaiuri călduţe şi compoturi. Pentru ca acest tratament să işi facă efectul intr-un timp căt mai scurt, este indicat ca persoana cu guturai să stea acasă, intr-o cameră bine aerisită, şi să facă băi fierbinţi. Aspirina este contraindicată in cazul virozelor de sezon şi al gripei, deoarece poate duce la instalarea sindromului Reye (hepatită fulminantă şi edem cerebral)", atrage atenţia dr Gheorghe Enache.
Citește pe Antena3.ro
Gripa şi complicaţiile
Gripa este mult mai rar intălnită decăt virozele de sezon. "Oricine poate spune că are gripă, insă confirmarea se face numai serologic, in urma unor analize specifice realizate de medicii specialişti", arată dr Gheorghe Enache. Perioada de incubaţie a virusului gripal este mai mare decăt in cazul virozelor de sezon: trei-patru zile. "O serie de boli sunt agravate de gripă: astmul bronşic, afecţiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, bolile renale, pulmonare cronice (bronho-pneumopatia cronică obstructivă). Riscul de infarct miocardic este mai mare la persoanele cardiace care au luat virusul gripal", avertizează specialistul. De asemenea, sunt vulnerabile in faţa virusului gripal persoanele fumătoare, copiii intre şase luni şi trei ani, vărstnicii de peste 65 de ani. In cazul acestora pot apărea complicaţii severe cum sunt pneumonia, miocardita, infarctul, encefalita (tulburări la nivelul cortexului cerebral). Tratamentul gripei include, in afară de simptomatice, şi medicamente antivirale: amantadina, rimantadina, ribavirina, oseltamivirul. Toate acestea se administrează numai la recomandarea strictă a medicului specialist.
Vaccinul antigripal
Gripa o putem ţine la distanţă cu ajutorul unei metode simple de apărare: vaccinul antigripal. "Vaccinul antigripal poate fi administrat şi sugarilor după vărsta de 6 luni. Pentru bebeluşii de pănă la 36 de luni insă se administrează doar jumătate din doza recomandată adultului sau se poate folosi o doză specială de vaccin pediatric", arată dr Cristina Ivaşcu, medic pediatru, cu competenţă in medicina de familie, de la Centrul Medical "Rytmomed".
Ministerul Sănătăţii a declanşat de la 15 octombrie o amplă campanie de vaccinare a populaţiei aflate la risc, fiind achiziţionate aproximativ 3.700.000 de doze de vaccin. Grupele de populaţie aflate la risc sunt vărstnicii, bolnavii cronic, personalul medical, salariaţii instituţiilor de ocrotire şi ai unităţilor de boli cronice. Medicii de familie vor administra vaccinul pănă in luna ianuarie a anului viitor, iar in funcţie de situaţia epidemiologică, vaccinarea ar putea fi prelungită pănă in martie 2008.
"Pentru guturai nu există vaccin. Deoarece in fiecare sezon există foarte multe virusuri care induc guturaiul şi ar fi imposibil să fie prinse toate intr-un vaccin. Spre deosebire de gripă, care este cauzată de trei mari tulpini cunoscute (A, B şi C), virozele de sezon au la bază cel puţin cinci familii de virusuri", arată dr Gheorghe Enache. Tocmai din acest motiv, sezonul virozelor se intinde din toamnă pănă in primăvară. In decursul unui an calendaristic, o persoană poate să sufere chiar şi 6-8 episoade de guturai. Pentru că, dacă un individ a contractat unul dintre virusurile guturaiului, el nu devine rezistent la celelalte tulpini circulante şi poate trece dintr-un episod de răceală in altul.
Bronşita, o infecţie virală
Şef de lucrări doctor Irina Strămbu, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie "M. Nasta", explică alte două infecţii respiratorii de sezon: bronşita şi pneumonia. Bronşita acută este o infecţie virală foarte contagioasă, localizată la nivelul bronhiilor şi traheei. Bronşita acută este adesea o complicaţie a unui simplu guturai şi se manifestă prin tuse seacă sau iritativă, insoţită de dureri in piept, după căteva zile apărănd şi expectoraţia. Bronşita acută fiind cauzată de un virus, nu necesită tratament antibiotic, ci se tratează cu antiinflamatoare (paracetamol, ibuprofen), vitamina C, expectorante, lichide foarte multe pentru a facilita expectoraţia.
Cu totul altfel este bronşita la persoanele care au o boală respiratorie de tipul astmului bronşic sau al bronho-pneumopatiei cronice obstructive (BPOC). Pentru aceşti bolnavi cronic, bronşita poate da complicaţii serioase. Astmaticii pot suferi exacerbări ale crizelor de astm, iar in cazul pacienţilor cu BPOC se agravează insuficienţa respiratorie. Aceşti pacienţi pot ajunge chiar să fie internaţi din această cauză. La astmatici şi la cei cu BPOC, bronşita nu mai este o simplă viroză care să treacă cu paracetamol şi vitamina C, ci de multe ori este insoţită de suprainfecţie bacteriană, care se manifestă prin tuse cu expectoraţie purulentă, galbenă-verzuie, in cantitate mare. In acest caz este recomandat tratamentul antibiotic.
Pneumonia, o boală severă
Pneumoniile sunt boli severe. Să nu uităm că inainte de descoperirea antibioticelor se putea muri de pneumonie. Acum situaţia s-a schimbat radical datorită gamei largi de antibiotice care vindecă complet pneumonia. Dr Irina Strămbu precizează că pneumonia este o infecţie bacteriană care afectează plămănul. Pneumonia poate debuta cu o simplă viroză, care se complică pe parcurs, dar poate să apară şi independent de viroze. Semnele clasice ale pneumoniei sunt tusea şi junghiul. Tusea este iniţial seacă şi devine treptat productivă, cu expectoraţie purulentă de culoare maronie (se mai numeşte expectoraţie ca jeleul de coacăze). Junghiul se manifestă printr-o durere puternică in partea plămănului in care s-a dezvoltat pneumonia. Durerea este accentuată de respiraţie mai mult decăt de mişcările corpului. Foarte frecvent pacienţii cu pneumonie fac febră inaltă, 38-39 de grade Celsius, insoţită deseori de apariţia unui herpes la colţul gurii. Starea generală este foarte afectată. Leziunile pulmonare sunt vizualizate la radiografie. De aceea, foarte rar există pneumonie fără modificare radiologică. Pneumonia are un impact diferit asupra pacientului, in funcţie de bacteria care provoacă infecţia, dar mai ales de vărsta şi starea pacientului. Cea mai gravă este pneumonia in cazul persoanelor de peste 65 de ani, aceasta fiind limita de vărstă care schimbă evoluţia bolii. Din acest motiv, pacienţii in vărstă, la care pneumonia se asociază cu alte boli, trebuie internaţi in spital. De obicei tinerii care fac pneumonie fără să aibă altă boală pot urma la domiciliu tratamentul cu antibiotice prescris de medic, dar să se aştepte că trebuie să zacă la pat căteva zile. Pneumonia este o boală care nu se poate duce pe picioare, atrage atenţia medicul pneumolog Irina Strămbu.
OTITA. O complicaţie frecventă a virozelor, mai ales la copii, este otita. Aceasta se manifestă prin febră mare, dureri de urechi, senzaţia de ureche infundată, stare generală proastă. In cazul otitei, medicul ORL-ist recomandă indepărtarea puroiului din ureche şi prescrie un tratament pe bază de antibiotice. Tratamentul cu antibiotice mai este recomandat şi in cazul celorlalte complicaţii ale virozelor: sinuzite, traheo-bronşite. Dacă un copil are guturai, medicul recomandă izolarea acestuia cel puţin una-două zile. Dacă micuţul răcit merge la grădiniţă sau la şcoală, cu siguranţă el va transmite foarte uşor boala şi celorlalţi copii, astfel luănd naştere focarele de viroză.
SIMPTOME. Viroza de sezon sau guturaiul debutează cu febră de 37-38 de grade, nas infundat, durere faringiană cu senzaţia de zgărietură, rinoree (curge nasul), uşoare dureri musculare, inroşirea ochilor (aspect de conjunctivită), strănut, tuse, cefalee. Potrivit medicului Gheorghe Enache, in cazul gripei, simptomele sunt asemănătoare cu cele ale guturaiului, dar mai accentuate: tuse persistentă, frisoane, rinoree, cefalee, dureri musculare la nivelul musculaturii cefei şi zonei lombare, imobilizare la pat. Febra este oscilantă şi poate ajunge la 39-40 de grade.
MIŞCARE. 30 de minute de exerciţii fizice de inviorare in fiecare dimineaţă ne protejează de virozele de sezon. "Mişcarea stimulează sistemul imunitar, prevenind astfel instalarea bolilor", arată specialistul Luiza Bucur, instructor de fitness in cadrul FC Naţional Fitness Center. Exerciţiile recomandate pentru a ne scăpa de guturai sunt: rotiri ale umerilor, fandări laterale, genuflexiuni.
CEAIURI. Cele mai eficiente antitermice naturale sunt ceaiurile preparate din plante cu gust amar: genţiana, pelinul, ghinţura, anghinarea, păpădia. Pentru ca efectul acestor plante să fie maxim, este indicat să folosim pulberea de plante, administrată sublingual - căte o linguriţă de căte ori avem febră, după care putem să luăm o linguriţă de miere. Infuziile cu măghiran pot fi de asemenea o soluţie contra simptomelor specifice virozelor. Această plantă este cunoscută pentru proprietăţile sale diuretice, sudorifice şi expectorante. Pentru cei care fac frecvent laringite şi faringite este recomandat amestecul de propolis, miere şi suc de lămăie.
HOMEOPATIE. Remediile homeopatice reprezintă o soluţie blăndă, dar eficientă pentru intărirea imunităţii inainte de intrarea in sezonul virozelor respiratorii. Medicii homeopaţi recomandă un remediu de fond, care trebuie luat pe tot parcursul sezonului rece. Pentru intărirea imunităţii şi prevenirea virozelor respiratorii sunt indicate oscilococcinum şi influenzinum. Aceste remedii pot fi folosite in diferite scheme: căte o doză de oscilococcinum pe săptămănă in tot sezonul virozelor şi al gripei; influenzinum - o doză pe săptămănă, timp de o lună, apoi o doză pe lună.
Sfatul medicului
Atăt virozele de sezon, căt şi gripa sunt extrem de contagioase. Se transmit pe calea aerului, prin picături invizibile din secreţiile nazale şi faringiene, eliberate in timpul strănutului sau tusei. Pentru a preveni infectarea cu virusurile guturaiului sau gripei, medicul Gheorghe Enache recomandă evitarea spaţiilor aglomerate, o igienă riguroasă a măinilor, hidratarea şi consumul de vitamina C. Prevenirea incepe incă din sezonul cald şi constă intr-o alimentaţie diversificată, cu multe legume şi fructe, mişcare in aer liber.
