5 mai 2008
SPERANŢE. În cancerul mamar, chimioterapia nu distruge celulele cancerului, ceea ce explică recidivele. Doctorul Michael Lewis, de la Facultatea de Medicină Baylor din Houston, compara această terapie cu plivitul: rupi buruiana, dar rădăcina rămîne în pămînt. Soluţia: punerea la punct a unor medicamente care să ţintească direct celulele tumorale. În prezent, în Marea Britanie se lucrează la un asemenea medicament, destinat neoplasmului mamar metastazat, care, asociat cu alte anticancerigene, dă rezultate promiţătoare.
DEŞTEPTE. Unele celule tumorale sînt capabile să trimită vezicule conţinînd proteine oncogene cu scopul de a contamina celule sănătoase, imprimîndu-le acestora un comportament periculos pentru sănătatea omului. Noul mecanism de comunicare a celulelor tumorale a fost descoperit de echipa dr Janusz Rak, de la Institutul de Cercetări al Centrului Universitar Sante McGill, în colaborare cu dr Guha, de la Universitatea din Toronto. Această descoperire intră în contradicţie cu opinia tradiţională potrivit căreia celula cancerigenă unică mutantă se multiplică haotic pînă la formarea tumorii. În opinia specialiştilor, descoperirea cercetătorilor canadieni ar putea conduce la noi terapii cu consecinţe pozitive pentru pacienţi.
TEST. Cercetătorii din Olanda lucrează la un test de sînge, care poate preciza momentul instalării menopauzei, potrivit unui studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. Testul măsoară nivelul unui hormon care scade direct proporţional cu fertilitatea. Mai precis, hormonul arată numărul de foliculi ovarieni, care se reduce o dată cu înaintarea în vîrstă.
pastilĂ. Cît de curînd vom putea scăpa de kilogramele nedorite cu o simplă pastilă, promit cercetătorii australieni de la Universitatea Melbourne. Ei au descoperit că un medicament prescris în mod uzual pentru tratamentul hipertensiunii accelerează metabolismul şi ajută la arderea grăsimilor şi a zaharurilor din organism. Inhibitorii ACE, care scad tensiunea arterială, împiedică depozitarea grăsimilor în ţesuturi, au explicat specialiştii. Studiul australian a fost efectuat pe şoareci de laborator şi va fi urmat de o serie de teste pe voluntari. "Pînă în prezent, ştim că pastila este sigură şi uşor de tolerat, dar nu ştim dacă se va dovedi eficientă şi pentru oameni", a declarat pentru BBC doctorul Michael Matthias, coordonatorul studiului.
ENERGIZANTE. Un vînzător britanic a suferit un infarct miocardic şi a decedat după ce a consumat patru cutii de băutură energizantă cîteva seri consecutiv. În urma autopsiei, medicii au descoperit că bărbatul, în vîrstă de 40 de ani, a suferit o insuficienţă cardiacă, iar nivelul de cafeină din sînge era cu mult peste limita normală. 250 de mililitri de băutură energizantă conţin 80 de miligrame de cafeină, echivalentul cafeinei conţinute de o cană de cafea. În unele ţări, băuturile energizante sînt deja interzise.