x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Inima artificială complet implantabilă

Inima artificială complet implantabilă

28 Oct 2009   •   00:00

Primul prototip al unei inimi artificiale complet implantabile a fost prezentat, luni, la Paris, informează Futura-sciences.com. Creatorul prototipului, profesorul francez Alain Carpentier, considerat unul dintre cei mai mari specialişti din lume în domeniul chirurgiei cardiace, speră să poată implanta modelul definitiv pe un pacient uman în următorii trei ani.



Această inimă artificială este complet implantabilă, construită dintr-o singură piesă, şi reprezintă fructul unor cercetări de peste 20 de ani. Fondator şi director al laboratorului de studiere a grefelor şi protezelor cardiace din cadrul Universităţii Paris VI, specialist în chirurgia cardiovasculară şi în transplantul de organe la Spitalul Georges Pompidou din Paris, profesor la Şcoala de medicină Mount Sinai din New York, Alain Carpentier a primit în 2007 premiul Lasker pentru cercetări medicale, pentru inventarea bioprotezelor valvulare din cartilagiu de porc.

Ideea unui astfel de organ artificial datează din 1960 şi, începând din acea dată, numeroase realizări tehnice au văzut lumina zilei în laboratoarele de cercetări medicale, în stare de prototip. Primul model operaţional, denumit Jarvik 7, a fost implantat în 1982 în pieptul lui Barney Clarck, un dentist pensionar american, care a supravieţuit puţin peste trei luni după această operaţie. Fiind însă mult mai mare decât o inimă umană, aparatul era conectat la un compresor extracorporal care cântărea peste 40 de kilograme. Şi alte inconveniente limitează folosirea unor astfel de proteze, precum cantitatea de energie consumată şi riscul de coagulare a sângelui în interiorul aparatului.
În urmă cu 15 ani, Alain Carpentier a încheiat un parteneriat cu Jean-Luc Lagardère ­ directorul companiilor Aerospatiale-Matra şi Marconi Space, decedat în 2003 ­, înainte de a conduce un program de cercetare în cadrul unui grup cu sediul la Villacoublay (Franţa), pe care l-a denumit Carmat ­ o combinaţie între Carpentier şi Matra. Acest grup şi-a modificat statutul şi a acordat o finanţare de 7,25 milioane de euro pentru a concretiza acest proiect şi pentru a putea trece la efectuarea testelor clinice. Proiectul a beneficiat şi de o finanţare de 33 de milioane de euro din partea OSEO, o instituţie publică care sprijină invenţiile şi inovaţiile.

Prototipul Carmat al inimii artificiale create de Alain Carpentier are doar 40% din mărimea prototipului Jarvik şi cântăreşte 1.200 de grame. În versiunea lui operaţională, greutatea sa va fi redusă la 900 de grame. Mai greu decât organul natural uman (300 de grame), este totuşi perfect acceptabil pentru organismul uman. Carmat reproduce arhitectura inimii umane, cu două ventricule independente, debitul fiecăruia dintre ele fiind comandat prin captatori de presiune. Un circuit electronic adaptează această proteză cardiacă la nevoile purtătorului. Baterii reîncărcabile ­ externe şi interne ­ îl alimentează cu energie, conectarea lor putând fi efectuată prin intermediul unei prize electrice implantate în craniu şi ascunsă în spatele urechii, această zonă având particularitatea că este regiunea corpului uman care prezintă cel mai mic risc de infecţie.

Inima Carmat este fabricată din materiale biosintetice, care reduc în mod semnificativ formarea cheagurilor sangvine şi care elimină riscul de respingere a grefei de organism. Aceste materiale sunt specialitatea soţiei cercetătorului, Sophie Carpentier, care lucrează în calitate de biochimist în cadrul aceleiaşi echipe. Pentru moment, presa franceză nu a putut intra în posesia mai multor informaţii despre ele, deoarece aceste materiale biosintetice, cât şi modul de fabricaţie al prototipului, sunt protejate prin mai multe brevete de invenţii.
Cântărind 900 de grame, Carmat este similar modelului concurent Abiocor, construit din trei piese diferite, pus la punct de societatea americană Abiomed, care a obţinut în septembrie 2006 autorizaţia din partea Food & Drug Administration (FDA) să înceapă testele clinice pe pacienţii aflaţi în situaţii critice. Un număr de 14 grefe au fost realizate la Spitalul evreiesc al Universităţii Louisville din statul american Kentucky, cu o rată medie de supravieţuire de cinci luni, exceptând cele două decese survenite în timpul intervenţiei de montare a aparatului. În cazul celor 12 supravieţuitori, medicii au constatat producerea a 19 accidente cardiovasculare, prin formarea cheagurilor de sânge, acest risc fiind considerabil redus prin folosirea materialelor biosintetice ale prototipului Carmat.

Modelul Carmat va fi supus spre aprobare Agenţiei franceze pentru securitatea sanitară a produselor din domeniul sănătăţii (AFSSAPS) pentru a obţine autorizaţia de începere a testelor clinice. Acestea nu vor putea avea loc însă înainte de punerea la punct a modelului definitiv, prevăzută pentru 2012, iar beneficiarii acestei invenţii vor fi acei pacienţi care nu pot efectua un transplant de inimă, al căror pronostic medical este astfel serios compromis. (Mediafax)

×
Subiecte în articol: viaţă sănătoasă