x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Într-o viaţă facem de câteva ori cancer

0
Autor: Magda Marincovici 07 Iul 2009 - 00:00
Într-o viaţă facem de câteva ori cancer /STOCKEXPERTCOM

"Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul cancerului glandei mamare" este titlul volumului apărut recent la Editura "Carol Davila". Doctorul Cornelia Nitipir, medic primar, coordonator al Compartimentului Oncologie Medicală şi Radioterapie din cadrul Spitalului Univesitar de Urgenţă Elias, unul dintre coautorii lucrării, susţine că viitorul în tratamentul cancerului îl reprezintă terapia ţintită molecular. O terapie ce măreşte considerabil şansa pacientului de a învinge cancerul.


Cum s-a născut acest volum?

Subiectul acestui volum s-a născut la ideea prof. dr Rodica Anghel, directorul Institutului Oncologic Bucureşti. A iniţiat acest proiect şi ne-a mobilizat să scriem această carte: pe dr Nicoleta Minea, dr Teodor Georgescu şi pe mine. Prof. dr Rodica Anghel a supervizat lucrarea "Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul cancerului glandei mamare", apărută recent la Editura "Carol Davila".

Cei trei autori suntem medici oncologi, ne-am întâlnit în Institutul Oncologic Bucureşti, în perioada formării noastre şi este meritul profesorului doctor Rodica Anghel că am cooperat la elaborarea acestui volum. Mai sunt coautor la două lucrări: una despre tratamentul paliativ al cancerului şi alta despre tratamentul radio-chimio-terapic al cancerelor din sfera ORL.

 

Aveţi în proiect elaborarea altor lucrări?

Sunt şef de lucrări în cadrul catedrei Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" şi am în plan să public articole care să susţină activitatea de tratament şi cercetare în domeniul oncologiei. Şi nu numai articole. Am în proiect un volum despre neoplaziile cele mai frecvente la noi.

 

De când sunteţi oncolog?

Din 1994, când am ales această specialitate.

 

De ce tocmai oncologie?

Sunt mai multe motive. Din nefericire, m-am întâlnit cu această patologie cu mult înainte de a mă decide să fac oncologie. Şi când a venit momentul de a decide, am simţit că trebuie să fac oncologie. Inclusiv lucrarea mea de diplomă este din domeniul oncologiei. Aş fi putut alege orice altă specializare. Aproape cinci ani am făcut specializare la Institutul Oncologic, apoi am lucrat la Centrul de Diagnostic şi Tratament "Victor Babeş" şi acum la Spitalul "Elias".

 

Cum se vede cancerul zi de zi?

Văd o creştere a numărului bolnavilor de cancer. Văd din ce în ce mai mulţi tineri cu această boală. Multe cancere le diagnosticăm în faze avansate. Diagnosticul de cancer nu este uşor, presupune multiple investigaţii, tocmai pentru a fi pus cât mai rapid şi a trata ţintit boala.

Aşa cum se întâmplă în toate bolile, şi în cancere facem un diagnostic şi un tratament multidisciplinar. Astfel, pacientul este consultat nu numai de mine, ca oncolog chimioterapeut, ci şi de radioterapeut sau de medici de specialităţi conexe, în funcţie de complexitatea cazului.

 

Care sunt principalele cauze ale cancerului?

Factorii exogeni, stilul nostru de viaţă. Se ştie că sub 10% dintre cancere se transmit genetic. Multe cancere sunt puse pe seama factorilor de mediu şi pe stilul nostru de viaţă. Pe de altă parte, în peste 50% dintre cancere nu se regăsesc factorii de risc pe care îi enumerăm în mod curent. Eu consider că generaţiile tinere sunt mult mai sensibile la această boală decât generaţiile părinţilor lor.

Chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele, observ că pacienţii mai în vârstă, adesea, rezistă mai bine la tratamente decât cei tineri.

 

Care ar fi explicaţia?

Cred că tinerii sunt mai stresaţi, au o alimentaţie dezechilibrată nutritiv, nu respectă orele de somn. Asta cred eu ca medic clinician, dar nu pot să dau răspunsul complet la această problemă complicată.

 

Vă sunt de ajutor ghidurile terapeutice pentru cancerul de col uterin, de sân, de prostată, de colon, recent elaborate de Ministerul Sănătăţii ?

Sunt importante, deoarece oncologii din ţara noastră lucrează potrivit acestor ghiduri valabile şi la noi, şi în Europa. În prezent, la noi sunt disponibile practic toate tratamentele standardizate şi, aşa cum se întâmplă în lumea civilizată, se urmează diverse etape în prescrierea acestora: unele sunt prescrise direct de medic, unele necesită aprobarea caselor judeţene de asigurări de sănătate, unele sunt aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

 

Aminteaţi ca această patologie presupune multiple investigaţii. Aveţi posibilitatea efectuării lor?

În Spitalul "Elias" putem efectua investigaţii paraclinice, inclusiv tomografie computerizată, analize de sânge, investigaţii complexe în sfera cardiologiei. Pacienţii oncologici beneficiază gratuit de RMN prin contractul cu casele de asigurări de sănătate.

 

Unde se plasează oncologia din ţară noastră, comparativ cu cea din Uniunea Europeană?

Am fost în spitale din Olanda, Austria, Anglia. Şi consider că oncologii români au pregătire profesională similară medicilor din aceste spitale. În schimb, în ţara noastră sunt prea puţini oncologi faţă de numărul mare de bolnavi de cancer înregistrat la ora actuală. Ceea ce face ca unui oncolog să-i revină un număr mult mai mare de pacienţi faţă de câţi are în îngrijire un oncolog din UE.

 

Dar ce l-ar face pe un student la Medicină să se îndrepte spre oncologie?

Mulţi medici oncologi sunt incluşi în proiecte de cercetare, în trialuri clinice. Există posibilitatea de a participa la proiecte cu centre universitare din ţară şi din străinătate, de a fi inclus în studii multicentrice internaţionale. Pentru că toate medicamentele oncologice intră în circuit după cercetări pe culturi celulare, animale de laborator, pacienţi foarte bolnavi şi după studii clinice privind boala respectivă. Şi oncologii sunt implicaţi în aceste studii internaţionale, în proiecte de cercetare. Eu fac parte din echipe de cercetare ale Institutului Oncologic, ale spitalelor cu care colaborăm şi, în acelaşi timp, sunt investigator principal în studii multicentrice internaţionale.

 

Ce părere aveţi despre terapia ţintită molecular în patologia oncologică?

Consider că această terapie este viitorul în oncologie. Cred că locul citostaticelor va fi luat de terapia ţintită molecular. Sunt convinsă că tocmai aceste cercetări, care presupun şi sume pe măsură investite, vor conduce la formularea unor concluzii despre cancer. Dar până atunci sunt încă multe întrebări referitoare la cauze care încă nu au primit răspunsuri complete. Când se vor da aceste răspunsuri, cred ca vom izbuti şi în privinţa tratamentului cancerului.

 

Cum aţi defini cancerul?

Cred ca este o populaţie celulară care nu mai respectă regulile organismului şi începe să prolifereze haotic. Este ca un grup anarhic
dintr-o societate, care nu se mai supune legilor acesteia.

 

Sunteţi de acord cu ideea că un om face cancer de mai multe ori de-a lungul vieţii?

Da. Mai precis este vorba despre apariţia unor celule modificate, care, prin proliferare, ar putea determina apariţia bolii canceroase. Dar scăpăm, graţie sistemului imunitar. De fapt, sistemul imunitar este esenţial, nu numai în a ne proteja de cancer, ci şi în răspunsul la tratamente.

 

Sunteţi de partea celor care susţin reluarea campaniei de informare şi apoi de vaccinare contra cancerului de col uterin?

Desigur. Chiar dacă un părinte refuză la început, cred că trebuie reluată discuţia cu acesta. Pentru că la capitolul educaţie avem mult de recuperat. Avem încă mulţi bolnavi care stau cu tumori şi nu vin la medic, pentru că au auzit ei că, dacă umbli la aceste tumori, faci mai mult rău. Dar discutând, şi discutând, putem schimba mentalităţile.

 

Ştiu că aveţi specializare şi în domeniul îngrijirilor paliative.
Ce aţi recomanda la acest capitol, la care, să recunoaştem, avem mari probleme?

Într-adevăr, avem puţine centre în care se face paliaţie. Ştiu că prin CNAS se decontează nişte sume pentru îngrijirile la domiciliu, ceea ce reprezintă un pas.
Dar cred că soluţia este să crească numărul medicilor de medicină generală care să urmeze cursuri de îngrijiri paliative.

Aceste cursuri le permit prescrierea de tratamente acestor pacienţi în faze terminale, administrarea acestor tratamente la domiciliu, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene.

Citeşte mai multe despre:   viaţă sănătoasă,   cancer,   cred

 



Mai multe titluri din categorie

Top 5 alimente care ajută la combaterea celulitei

Top 5 alimente care ajută la combaterea celulitei
Celulita este un proces de inflamație din organism și este rezultatul mai multor factori. Mai toate femeile au celulită, ca să nu spun toate și să exclud vreun accident genetic pe care nu l-am văzut eu,...

Unele organe nu dor și nu sună alarma

Unele organe nu dor și nu sună alarma
Îi auzi pe câte unii: „M-a enervat şeful şi a început să mă doară ficatul” sau „Am muncit mult şi mă înţeapă ficatul”! Toate aceste remarci nu au la bază un adevăr, ficatul nu doare, cum nici alte...

Explicațiile psihologului: Când “a face un copil” devine o greșeală imensă?

Explicațiile psihologului: Când “a face un copil” devine o greșeală imensă?
Este de la sine înțeles că nașterea unui copil este întotdeauna o binecuvântare, dar sunt unele momente când partenerii nu înțeleg sau se tem de această binecuvântare, și o folosesc în scopuri...

Paşi de urmat pentru o dantură sănătoasă

Paşi de urmat pentru o dantură sănătoasă
Dantura sănătoasă nu înseamnă doar câteva reguli de igienă orală şi controale periodice la stomatolog, ci şi o alimentaţie corespunzătoare şi renunţarea la câteva obiceiuri zilnice...

Cinci mituri despre acnee

Cinci mituri despre acnee
Galerie Foto Acneea este cea mai frecvent întâlnită afecțiune a pielii. Statisticile arată că 85% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 și 24 de ani prezintă o formă de acnee. Acneea vulgară, forma cea mai comună,...

Amintirile - rezultatul unui proces care creează punţi în timp

Amintirile - rezultatul unui proces care creează punţi în timp
Trăim din amintiri, ne hrănim cu amintiri şi murim cu ele... într-o interpretare mai amplă, am putea spune că a viaţa noastră este compusă din amintiri. Amintirile sunt răsărituri şi apusuri ale fiecărei...

Ce trebuie făcut în caz de lipotimie

Ce trebuie făcut în caz de lipotimie
Cârtitorii care susţin că românii au devenit indiferenţi la necazurile semenilor nu au dreptate. Când un om cade pe stradă, are semne rele de la organism, trecătorii reacţionează repede, cu dorinţă de...

„«Boala de asfalt» afectează femeile din ce în ce mai tinere”

„«Boala de asfalt» afectează femeile din ce în ce mai tinere”
Aproximativ 87% dintre femeile de pe planetă au fost diagnosticate cu o formă mai simplă sau mai gravă a acestei afecțiuni a tălpii piciorului, despre care se zice că aparține omului modern, omului...

Vasele de sânge îmbătrânesc diferit la femei față de bărbați. Pentru ce boli riscul e crescut?

Vasele de sânge îmbătrânesc diferit la femei față de bărbați. Pentru ce boli riscul e crescut?
Un nou studiu științific arată că vasele de sânge ale femeilor îmbătrânesc mai repede decât cele ale bărbaților. Potrivit cercetătorilor, această descoperire ne ajută să înțelegem de ce femeile...

Modul nebănuit prin care se pot răspândi particule de coronavirus

Modul nebănuit prin care se pot răspândi particule de coronavirus
Potrivit unor studii, golirea bazinului unei toalete, fără capac, ar putea crea un "nor" de mici particule de aerosoli, aruncați până la 3 metri împrejurul vasului. Aceste particule răspândite pot rămâne...

Un expert nutriționist ne avertizează cât de periculoase pot fi căpșunile

Un expert nutriționist ne avertizează cât de periculoase pot fi căpșunile
Un expert în nutriţie ne avertizează cât de periculoase pot fi căpșunile și când. Nutriționistul Margarita Arzumanian a făcut câteva recomandări despre cum să alegem mai bine căpșunile pentru...

Tot ce trebuie să știi despre FIBROZA CHISTICĂ și despre tratamentul ei

Tot ce trebuie să știi despre FIBROZA CHISTICĂ și despre tratamentul ei
Fibroza chistică sau mucoviscidoza este o afecțiune genetică, ce se caracterizează printr-o disfuncție generalizată a glandelor exocrine, mucoase și seroase, având ca rezultat creșterea consistenței...

Bolile inflamatorii intestinale, asociate cu o creştere a riscului de demenţă. Află detalii

Bolile inflamatorii intestinale, asociate cu o creştere a riscului de demenţă. Află detalii
Bolile inflamatorii intestinale, printre care se numără colita ulcerativă şi boala Crohn, sunt asociate cu o creştere a riscului de apariţie a demenţei, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific...

Cum să vorbești cu copilul tău despre Coronavirus

Cum să vorbești cu copilul tău despre Coronavirus
“Mami, când trece virusul?”, este una dintre cele mai frecvente întrebări de pe buzele copiilor, întrebare la care nici măcar părinții nu știu încă răspunsul. Este momentul în care ne dăm seama că a fi...

Un nou test de sânge depistează cancerul cu până la patru ani înainte de diagnosticare

Un nou test de sânge depistează cancerul cu până la patru ani înainte de diagnosticare
În ultima vreme, pare că cercetările medicale se concentrează în exclusivitate asupra găsirii unui tratament şi a unui vaccin eficient împotriva virusului Sars CoV-2, atât de aşteptate de întreaga...
Serviciul de email marketing furnizat de