Într-o viaţă facem de câteva ori cancer

"Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul cancerului glandei mamare" este titlul volumului apărut recent la Editura "Carol Davila". Doctorul Cornelia Nitipir, medic primar, coordonator al Compartimentului Oncologie Medicală şi Radioterapie din cadrul Spitalului Univesitar de Urgenţă Elias, unul dintre coautorii lucrării, susţine că viitorul în tratamentul cancerului îl reprezintă terapia ţintită molecular. O terapie ce măreşte considerabil şansa pacientului de a învinge cancerul.

Cum s-a născut acest volum?

Subiectul acestui volum s-a născut la ideea prof. dr Rodica Anghel, directorul Institutului Oncologic Bucureşti. A iniţiat acest proiect şi ne-a mobilizat să scriem această carte: pe dr Nicoleta Minea, dr Teodor Georgescu şi pe mine. Prof. dr Rodica Anghel a supervizat lucrarea "Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul cancerului glandei mamare", apărută recent la Editura "Carol Davila".

Cei trei autori suntem medici oncologi, ne-am întâlnit în Institutul Oncologic Bucureşti, în perioada formării noastre şi este meritul profesorului doctor Rodica Anghel că am cooperat la elaborarea acestui volum. Mai sunt coautor la două lucrări: una despre tratamentul paliativ al cancerului şi alta despre tratamentul radio-chimio-terapic al cancerelor din sfera ORL.

 

Aveţi în proiect elaborarea altor lucrări?

Sunt şef de lucrări în cadrul catedrei Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" şi am în plan să public articole care să susţină activitatea de tratament şi cercetare în domeniul oncologiei. Şi nu numai articole. Am în proiect un volum despre neoplaziile cele mai frecvente la noi.

 

De când sunteţi oncolog?

Din 1994, când am ales această specialitate.

 

De ce tocmai oncologie?

Sunt mai multe motive. Din nefericire, m-am întâlnit cu această patologie cu mult înainte de a mă decide să fac oncologie. Şi când a venit momentul de a decide, am simţit că trebuie să fac oncologie. Inclusiv lucrarea mea de diplomă este din domeniul oncologiei. Aş fi putut alege orice altă specializare. Aproape cinci ani am făcut specializare la Institutul Oncologic, apoi am lucrat la Centrul de Diagnostic şi Tratament "Victor Babeş" şi acum la Spitalul "Elias".

 

Cum se vede cancerul zi de zi?

Văd o creştere a numărului bolnavilor de cancer. Văd din ce în ce mai mulţi tineri cu această boală. Multe cancere le diagnosticăm în faze avansate. Diagnosticul de cancer nu este uşor, presupune multiple investigaţii, tocmai pentru a fi pus cât mai rapid şi a trata ţintit boala.

Aşa cum se întâmplă în toate bolile, şi în cancere facem un diagnostic şi un tratament multidisciplinar. Astfel, pacientul este consultat nu numai de mine, ca oncolog chimioterapeut, ci şi de radioterapeut sau de medici de specialităţi conexe, în funcţie de complexitatea cazului.

 

Care sunt principalele cauze ale cancerului?

Factorii exogeni, stilul nostru de viaţă. Se ştie că sub 10% dintre cancere se transmit genetic. Multe cancere sunt puse pe seama factorilor de mediu şi pe stilul nostru de viaţă. Pe de altă parte, în peste 50% dintre cancere nu se regăsesc factorii de risc pe care îi enumerăm în mod curent. Eu consider că generaţiile tinere sunt mult mai sensibile la această boală decât generaţiile părinţilor lor.

Chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele, observ că pacienţii mai în vârstă, adesea, rezistă mai bine la tratamente decât cei tineri.

 

Care ar fi explicaţia?

Cred că tinerii sunt mai stresaţi, au o alimentaţie dezechilibrată nutritiv, nu respectă orele de somn. Asta cred eu ca medic clinician, dar nu pot să dau răspunsul complet la această problemă complicată.

 

Vă sunt de ajutor ghidurile terapeutice pentru cancerul de col uterin, de sân, de prostată, de colon, recent elaborate de Ministerul Sănătăţii ?

Sunt importante, deoarece oncologii din ţara noastră lucrează potrivit acestor ghiduri valabile şi la noi, şi în Europa. În prezent, la noi sunt disponibile practic toate tratamentele standardizate şi, aşa cum se întâmplă în lumea civilizată, se urmează diverse etape în prescrierea acestora: unele sunt prescrise direct de medic, unele necesită aprobarea caselor judeţene de asigurări de sănătate, unele sunt aprobate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

 

Aminteaţi ca această patologie presupune multiple investigaţii. Aveţi posibilitatea efectuării lor?

În Spitalul "Elias" putem efectua investigaţii paraclinice, inclusiv tomografie computerizată, analize de sânge, investigaţii complexe în sfera cardiologiei. Pacienţii oncologici beneficiază gratuit de RMN prin contractul cu casele de asigurări de sănătate.

 

Unde se plasează oncologia din ţară noastră, comparativ cu cea din Uniunea Europeană?

Am fost în spitale din Olanda, Austria, Anglia. Şi consider că oncologii români au pregătire profesională similară medicilor din aceste spitale. În schimb, în ţara noastră sunt prea puţini oncologi faţă de numărul mare de bolnavi de cancer înregistrat la ora actuală. Ceea ce face ca unui oncolog să-i revină un număr mult mai mare de pacienţi faţă de câţi are în îngrijire un oncolog din UE.

 

Dar ce l-ar face pe un student la Medicină să se îndrepte spre oncologie?

Mulţi medici oncologi sunt incluşi în proiecte de cercetare, în trialuri clinice. Există posibilitatea de a participa la proiecte cu centre universitare din ţară şi din străinătate, de a fi inclus în studii multicentrice internaţionale. Pentru că toate medicamentele oncologice intră în circuit după cercetări pe culturi celulare, animale de laborator, pacienţi foarte bolnavi şi după studii clinice privind boala respectivă. Şi oncologii sunt implicaţi în aceste studii internaţionale, în proiecte de cercetare. Eu fac parte din echipe de cercetare ale Institutului Oncologic, ale spitalelor cu care colaborăm şi, în acelaşi timp, sunt investigator principal în studii multicentrice internaţionale.

 

Ce părere aveţi despre terapia ţintită molecular în patologia oncologică?

Consider că această terapie este viitorul în oncologie. Cred că locul citostaticelor va fi luat de terapia ţintită molecular. Sunt convinsă că tocmai aceste cercetări, care presupun şi sume pe măsură investite, vor conduce la formularea unor concluzii despre cancer. Dar până atunci sunt încă multe întrebări referitoare la cauze care încă nu au primit răspunsuri complete. Când se vor da aceste răspunsuri, cred ca vom izbuti şi în privinţa tratamentului cancerului.

 

Cum aţi defini cancerul?

Cred ca este o populaţie celulară care nu mai respectă regulile organismului şi începe să prolifereze haotic. Este ca un grup anarhic
dintr-o societate, care nu se mai supune legilor acesteia.

 

Sunteţi de acord cu ideea că un om face cancer de mai multe ori de-a lungul vieţii?

Da. Mai precis este vorba despre apariţia unor celule modificate, care, prin proliferare, ar putea determina apariţia bolii canceroase. Dar scăpăm, graţie sistemului imunitar. De fapt, sistemul imunitar este esenţial, nu numai în a ne proteja de cancer, ci şi în răspunsul la tratamente.

 

Sunteţi de partea celor care susţin reluarea campaniei de informare şi apoi de vaccinare contra cancerului de col uterin?

Desigur. Chiar dacă un părinte refuză la început, cred că trebuie reluată discuţia cu acesta. Pentru că la capitolul educaţie avem mult de recuperat. Avem încă mulţi bolnavi care stau cu tumori şi nu vin la medic, pentru că au auzit ei că, dacă umbli la aceste tumori, faci mai mult rău. Dar discutând, şi discutând, putem schimba mentalităţile.

 

Ştiu că aveţi specializare şi în domeniul îngrijirilor paliative.
Ce aţi recomanda la acest capitol, la care, să recunoaştem, avem mari probleme?
Într-adevăr, avem puţine centre în care se face paliaţie. Ştiu că prin CNAS se decontează nişte sume pentru îngrijirile la domiciliu, ceea ce reprezintă un pas.
Dar cred că soluţia este să crească numărul medicilor de medicină generală care să urmeze cursuri de îngrijiri paliative.

Aceste cursuri le permit prescrierea de tratamente acestor pacienţi în faze terminale, administrarea acestor tratamente la domiciliu, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene.