Os nou, os vechi

Aparent, osul se aseamănă cu o bucată de metal, alţii spun că seamănă cu o bucată de lemn, deci că oasele reprezintă suportul organismului, cum ar fi fierul din beton. Cu totul şi cu totul greşit.

Aparent, osul se aseamănă cu o bucată de metal, alţii spun că seamănă cu o bucată de lemn, deci că oasele reprezintă suportul organismului, cum ar fi fierul din beton. Cu totul şi cu totul greşit. Aceştia care întind în derizoriu osul, limitîndu-l doar la un element de sprijin, greşesc. E adevărat că pe el se aşază toată arhitectura corpului omenesc, dar osul este un ţesut viu, cu calităţi extraordinare. Osul este de trei ori mai uşor ca oţelul şi de zece ori mai flexibil ca oţelul. Osul este o superbă combinaţie între viu şi mort, între dur şi moale, între solid şi lichid, el adaptîndu-se tot timpul condiţiilor de purtător al scheletului. În os se află un spectaculos joc permanent între formarea de os nou şi distrugerea de os vechi. După ce a explicat toate acestea, prof. dr Andrei Firică, şeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul Colentina, spune că osteoporoza apare cînd se perturbă echilibrul dintre formarea de os şi distrugerea de os. Adică ori se distruge prea mult os, ori nu se formează destul os nou. Astfel că osul atins de osteoporoză îşi pierde din masa osoasă şi devine şubred.