Pe apendic să nu-l prindă seara

O treime dintre crizele de apendicită ascund unele boli severe.

Umbla o vorbă printre chirurgi: "Când apendicul face pe nebunul, să nu-l prindă seara în burtă". Aşa se face că durerile în partea dreaptă a abdomenului conduceau la scoaterea apendicului pe bandă rulantă. Mai târziu, filozofia asta a chirurgilor n-a mai fost literă de lege, fiindcă s-a constatat că apendicul, un rudiment ca un deget de mănuşă, nu este ceva inu­til, are şi el un rol alături de splină în autoapărarea organismului, adică în imunitate.

Apendicul se aseamănă chiar cu amigdalele, care sunt şi ele componente ale lanţului limfatic de imunitate a aparatului respirator superior. Reamintim că, explicând criza de apendicită, profesor doctor Mircea Beuran, şeful clinicii de chirurgie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, spu­ne că statisticile arată că, în o treime de crize, apendicul se scoate cu în­drep­­tăţire, în alte cazuri, altă treime, apendicul se scoate degeaba, iar în cealaltă treime din cazuri ale crizei de apendicită, se mimează de fapt apendicita, în realitate fiind ascunse alte boli, mai ales genitale, de ovare, de trompe. Totuşi, când este vorba chiar de o criză de apendicită reală, nu există o soluţie medicamentoasă, ci doar chirurgia rezolvă criza.

Care sunt semnele crizei de apendicită? O durere vie în abdomenul drept, deasupra rădăcinii piciorului. Uneori, criza debutează cu dureri în abdomenul superior, mai spre capul pieptului, dar după două-trei ore du­rerea coboară în zona inferioară a ab­­domenului drept. După durere pot apărea vărsături, chiar şi modificări ale scaunului, una-două zile constipaţie, urmate de diaree cu patru-cinci scaune pe zi. Bolnavul de apendicită face febră, la început de 37-38 de gra­de Celsius. Apoi, când s-a infectat apen­dicul, febra urcă la 39-40 de grade Celsius. Frecvent, apendicita acu­tă apare la oameni între 10 şi 40 de ani, raportul fiind de 3 la 2 bărbaţi faţă de femei.

Azi, intervenţiile cu laparosco­pul, adică şi cu cameră vi­deo, au redus operaţiile făcute inu­til, căci camera video arată dacă apendicul e inflamat, în criză sau sunt bolnave organele vecine, cele genita­le, dacă nu cumva este vorba de o co­li­că renală, de suferinţe ale vezicii bi­liare sau ale stomacului.

Oricum, apendicita duce la creşterea leucocitelor de la normalul de 4.000-9.000 la 10.000-12.000, chiar 14.000. Dacă leucocitele sunt mai puţine, de 2.000-3.000, e o inflamaţie a lanţului de ganglioni care mimează o apendi­cită. În zilele noastre, peste 90% dintre apendicite se operează laparoscopic, cu incizii mici şi fără tăietura bisturiului.