Să învingem gerul, cu bucatele potrivite

Care sunt alimentele miraculoase, sănătoase şi suficient de puternice pentru a proteja împotriva temperaturilor extreme? Leacuri băbeşti sau ingrediente testate ştiinţific?

Cu cât mercurul scade mai abrupt în termometre, cu atât se umplu mai abitir oalele şi farfuriile. Există o concepţie veche de când lumea care spune că, pe timp de iarnă, organismul trebuie să-şi asigure rezerve de... grăsime.  Mâncarea, în orice formă ar fi, încălzeşte. Aşa că mesele trebuie să fie mai mult decât îndestulătoare, iar porţiile extrem de generoase. Nu este cu totul neobişnuit ca pe mese să se afle bucăţi dolofane de slăninuţă cu ceapă, sărmăluţe cu multă afumătură şi ciorbe dintr-o găină bine crescută şi împănată. Ele acţionează ca o plăpumioară care să ţină departe zăpada şi gerul. Aceste alimente nu vă feresc însă de răceli şi de alte complicaţii pulmonare caracteristice expunerii prelungite la temperaturi negative. Pe de altă parte, o dată cu ieşirea din iarnă, veţi avea nevoie de voinţă, diete însoţite de exerciţii fizice, pentru a reveni la normal. 


GRĂSIMI PROTECTOARE
Ţineţi la siluetă şi totuşi vreţi să apelaţi la grăsimi împotriva frigului? Există soluţii. Grăsimile bune (sunt luate aici în calcul cele vegetale sau provenite din carnea de peşte) şi proteinele sunt adevărate capcane pentru energie. Le stochează, eliminându-le apoi treptat, atât cât este necesar. În acelaşi timp,, asigură o barieră împotriva frigului, eliberându-se căldură şi ajutând organismul să se simtă confortabil.  Cât mai multe preparate pe bază de peşte (poate fi pregătit în atât de multe feluri încât nu cred că veţi avea vreodată probleme să descoperiţi o reţetă care să vă ţină de ... cald). În special dacă e vorba de peşte oceanic. Un alt sfat: nici o zi fără supe de legume (şi nu doar cu cartofi, existând şi alte variante, precum ciupercile, mazărea şi fasolea, care pot fi procurate în stare congelată, păstrându-şi însă în mare parte proprietăţile) sau de carne (pui sau peşte). Precum cafeaua de dimineaţă, care are rol energizant, supa caldă, servită simplă sau cu crutoane, încălzeşte şi oferă o stare de bine. Pe de altă parte, nu trebuie uitată nevoia de hidratare. Chiar dacă este iarnă, organismul are nevoie de aproape aceeaşi cantitate de lichide ca şi vara. Vinovat este aerul rece şi uscat. Numai că de această dată vor fi preferate ceaiurile calde. Dar nici foarte calde, pentru că transpirăm şi pierdem energie! În nici un caz nu se recomandă băuturile alcoolice, care creează o falsă şi trecătoare senzaţie de căldură.


PROTEINE SALVATOARE
Cu alte cuvinte, carne şi ouă. Specialiştii au ajuns la concluzia că, în cazul ouălor, este bine ca albuşul să fie întotdeauna bine făcut, iar gălbenuşul, să nu fie foarte bine tratat termic. Ideale ar fi ouăle ochi prăjite în tigaie sau fierte în apă (ochiuri româneşti), gălbenuşul cleios prezervând proteina de care are nevoie organismul. Sau aţi putea gusta pasta carbonara, servite în vas de lut, peste care se sparge un ou întreg crud. Se amestecă bine şi poţi să fii sigur că ai obţinut o armă eficientă împotriva frigului.


CONDIMENTE ARZĂTOARE
 Amatorii de preparate specifice bucătăriei asiatice (thailandeză, indiană, malaysiană etc.) au simţit pe pielea lor căldura. Ardeii iuţi, curry, ghimbirul, garam masala, toate acestea, adăugate în anumite cantităţi şi amestecuri, detoxifiază organismul, anulează grăsimile "rele" şi normalizează circulaţia sângelui.


ÎNTĂRIREA SISTEMULUI IMUNITAR
Cred că aceasta este o altă idee de bază în jurul căreia trebuie creionată o dietă de minus multe grade. În primul rând, citrice: cât mai multe portocale, mandarine şi lămâi, pregătite după plac. Importante sunt de fapt vitaminele asimilate de organism şi mai puţin forma în care se servesc, aşa că nu vă chinuiţi să pregătiţi cine ştie ce reţete complicate. Fructele trebuie să fie la fel de simplu de servit ca... un pahar de apă. Dar la fel se întâmplă şi cu murăturile. Nu degeaba bunicile aveau grijă să umple cămările cu borcane umplute ochi cu legume sau fructe puse la murat. Datorită conţinutului de vitamina C, ele au un rol important în apărarea organismului.


O REŢETĂ DE DEMULT
În urmă cu 75 de ani, când gerurile erau geruri, iar zăpezile puneau cuşme caselor, Constantin Bacalbaşa notase o reţetă de crap la cuptor, care făcea ca zilele de iarnă să treacă mai uşor, iar casele să se încălzească în arome de condimente şi legume. Grăsimea crapului - care nu este nocivă, precum cea de porc - promite un aport caloric important la vremuri geroase, dar nu atentează la subţirimea taliei...
"Alegeţi un crap proaspăt de apă curgătoare şi, după ce l-aţi curăţat şi spălat, aşezaţi-l într-o cratiţă de pământ, pe bucăţi de unt proaspăt, frământat cu pătrunjel tocat, puţină ceapă, puţin usturoi, cimbru, foaie de dafin, sare, piper. Acoperiţi crapul cu bucăţi de unt, puneţi unt şi înăuntru, presăraţi pe el pesmet pisat şi puneţi la cuptor. După câteva minute de coacere, stropiţi-l îmbelşugat cu vin alb, iar în spaţiul liber presăraţi lapţii sau icrele. Puneţi iarăşi la cuptor şi supravegheaţi operaţia, stropind la intervale cu sosul din tavă. În altă parte, prăjiţi franzele în unt, vârâţi-le sub peşte, iar peste tot turnaţi un pahar de smântână. Mai puneţi la cuptor fără să fiarbă şi serviţi." (Constantin Bacalbaşa- "Dictatura gastronomică- 1501 feluri de mâncare", Editura Cartex 2009)