Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit Dcmedical.ro, în timp ce dormim, corpul nostru intră într-o lume proprie, plină de procese fascinante și esențiale pentru sănătatea noastră: somnul. Se spune că somnul este esențial pentru a ne menține sănătoși - la fel de important precum hrana și apa. Cu toate acestea, multe din procesele care au loc în timpul somnului sunt adesea trecute cu vederea.
Atunci când ne odihnim, corpul nostru nu doar se relaxează, ci își ia un moment important pentru a se repara și a efectua funcții vitale. Creierul nostru stochează informații noi, eliminând în același timp deșeurile toxice. Celulele nervoase comunică și se reorganizează, susținând funcționarea sănătoasă a creierului. Corpul reface celulele, își reînnoiește energia și eliberează molecule precum hormonii și proteinele.
Aceste procese sunt critice pentru sănătatea noastră globală. Fără ele, corpul nostru nu ar funcționa corect.
De ce avem nevoie de somn?
Despre motivul pentru care avem nevoie de somn există încă multe necunoscute. Cu toate acestea, se consideră că nu există o singură explicație pentru necesitatea somnului. Este posibil să fie necesar din multe motive biologice, potrivit Healthline.
Cercetările actuale arată că somnul ajută organismul în mai multe moduri. Teoriile și motivele cele mai importante includ:
Conservarea energiei
Conform teoriei conservării energiei, avem nevoie de somn pentru a conserva energia. Dormitul ne permite să reducem necesitățile calorice petrecând o parte din timpul nostru funcționând la un metabolism mai scăzut.
Citește pe Antena3.ro
Acest concept este susținut de modul în care rata noastră metabolică scade în timpul somnului. Cercetările sugerează că 8 ore de somn pentru oameni pot produce o economie zilnică de energie de 35% față de trezire completă.
Teoria conservării energiei a somnului sugerează că unul dintre scopurile principale ale somnului este de a reduce consumul de energie al unei persoane în perioadele zilei și nopții în care este inoportun și mai puțin eficient să caute mâncare.
Restaurarea celulară
O altă teorie, numită teoria restaurării, spune că organismul are nevoie de somn pentru a se reface.
Idee este că somnul permite celulelor să se repare și să se regenereze. Acest lucru este susținut de multe procese importante care au loc în timpul somnului, inclusiv:
repararea mușchilorsinteza proteinelorcreșterea țesuturiloreliberarea hormonilor
Funcția cerebrală
Teoria plasticității creierului spune că somnul este necesar pentru funcționarea creierului. În mod specific, îi permite neuronilor să se reorganizeze.
Când dormi, sistemul tău glicemfic (de eliminare a deșeurilor) al creierului curăță deșeurile din sistemul nervos central. Elimină substanțele toxice din creierul tău, care se acumulează pe parcursul zilei. Acest lucru permite creierului tău să funcționeze bine atunci când te trezești.
Cercetările sugerează că somnul contribuie la funcția de memorie, transformând amintirile pe termen scurt în amintiri pe termen lung, precum și prin ștergerea sau uitarea informațiilor inutile care altfel ar putea încărca sistemul nervos.
Somnul afectează multe aspecte ale funcționării creierului, inclusiv:
- învățare
- memorie
- abilități de rezolvare a problemelor
- creativitate
- luarea deciziilor
- concentrare
- binele emoțional
Similar, somnul este necesar pentru sănătatea emoțională. În timpul somnului, activitatea cerebrală crește în zonele care reglează emoțiile, susținând astfel funcționarea sănătoasă a creierului și stabilitatea emoțională.
Zonele creierului în care somnul crește activitatea includ:
- amigdala
- cortexul prefrontal medial
Un exemplu despre cum somnul poate ajuta la reglarea emoțiilor are loc în amigdală. Acesta parte a creierului, situată în lobul temporal, este responsabilă de răspunsul la frică. Este ceea ce controlează reacția ta atunci când te confrunți cu o amenințare percepută, cum ar fi o situație stresantă.
Atunci când dormi suficient, amigdala poate răspunde într-un mod mai adaptativ. Dar dacă ești privit de somn, amigdala este mai probabil să reacționeze excesiv.
Cercetările arată că somnul și sănătatea mintală sunt interconectate. Pe de o parte, tulburările de somn pot contribui la debutul și progresia problemelor de sănătate mentală, dar, pe de altă parte, problemele de sănătate mentală pot contribui, de asemenea, la tulburările de somn.
Menținerea greutății
Somnul afectează greutatea ta prin controlul hormonilor foamei. Acești hormoni includ ghrelinul, care crește apetitul, și leptina, care crește senzația de sațietate după masă.
În timpul somnului, ghrelinul scade pentru că folosești mai puțină energie decât când ești treaz.
Lipsa somnului, totuși, crește nivelurile de ghrelin și suprimă leptina. Această dezechilibru te face mai înfometat, ceea ce poate crește riscul de a consuma mai multe calorii și de a lua în greutate.
Cercetările recente arată că privarea cronică de somn, chiar și doar cinci nopți consecutive de somn scurt, poate fi asociată cu un risc crescut de:
- obezitate
- sindrom metabolic
- diabet de tip 2
Funcționarea corectă a insulinei
Insulina este un hormon care ajută celulele tale să utilizeze glucoza sau zahărul pentru energie. Dar în rezistența la insulină, celulele tale nu răspund corect la insulină. Acest lucru poate duce la niveluri ridicate de glucoză din sânge și, în cele din urmă, la diabet de tip 2.
Somnul poate proteja împotriva rezistenței la insulină. Menține celulele tale sănătoase astfel încât să poată absorbi ușor glucoza.
De asemenea, creierul folosește mai puțină glucoză în timpul somnului, ceea ce ajută corpul să regleze în general glucoza din sânge.
Imunitate
Un sistem imunitar sănătos și puternic depinde de somn. Cercetările arată că privarea de somn poate inhiba răspunsul imunitar și poate face corpul susceptibil la germeni.
Atunci când dormi, corpul tău produce citokine, care sunt proteine care luptă împotriva infecțiilor și a inflamațiilor. Produce și anumite anticorpi și celule imunitare. Împreună, aceste molecule previn boala distrugând germenii nocivi.
De aceea somnul este atât de important atunci când ești bolnav sau stresat. În aceste momente, corpul are nevoie și mai mult de celulele imunitare și de proteine.
Sănătatea inimii
Deși cauzele exacte nu sunt clare, oamenii de știință cred că somnul susține sănătatea inimii. Acest lucru izvorăște din legătura dintre bolile de inimă și somnul insuficient.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) spune că un adult mediu are nevoie de 7 ore de somn în fiecare noapte. Obținerea mai puțin decât atât în mod regulat poate duce la probleme de sănătate, multe dintre ele putând afecta sănătatea inimii tale.
Lipsa somnului este asociată cu factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv:
- tensiune arterială crescută
- creșterea activității sistemului nervos simpatic
- creșterea inflamației
- niveluri crescute de cortizol
- creștere în greutate
- rezistență la insulină
Ce se întâmplă când dormi?
Corpul tău trece prin patru etape ale somnului. Acest ciclu are loc de mai multe ori pe parcursul nopții, pentru diferite perioade de timp, variind de la 70 la 120 de minute fiecare. Etapele se repetă de obicei de patru sau cinci ori într-o perioadă de somn de 7 până la 9 ore.
Modelul include două faze majore ale somnului: somnul non-REM (fără mișcări rapide ale ochilor) și somnul REM (mișcări rapide ale ochilor). Cele patru etape ale somnului includ trei etape de somn non-REM și o etapă de somn REM.
Așa cum sugerează numele, somnul non-REM prezintă absența mișcărilor oculare, în timp ce somnul REM, în care are loc visul, este caracterizat de mișcări rapide ale ochilor.
Cele patru etape ale somnului sunt enumerate mai jos.
Etapa 1: Somn non-REM
Etapa 1 apare când te adormi pentru prima dată. Pe măsură ce corpul tău intră într-un somn ușor, unde se încetinesc undele cerebrale, ritmul cardiac și mișcările ochilor.
Această fază durează aproximativ 7 minute.
Etapa 2: Somn non-REM
Această etapă implică somnul ușor dinaintea somnului profund.
Temperatura corpului tău scade, mișcările ochilor se opresc, iar ritmul cardiac și mușchii continuă să se relaxeze. Undele cerebrale se accelerează în mod scurt, apoi încetinesc.
Într-o noapte de somn, petreci cea mai mare parte a timpului în etapa 2.
Etapa 3: Somn non-REM
În etapele 3 și 4, începe somnul profund. Ochii și mușchii tăi nu se mișcă, iar undele cerebrale încetinesc și mai mult.
Somnul profund este restaurator. Corpul tău își reîncarcă energia și își repară celulele, țesuturile și mușchii. Ai nevoie de această fază pentru a te simți treaz și reîmprospătat a doua zi.
Etapa 4: Somn REM
Această etapă apare pentru prima dată aproximativ 90 de minute după ce te-ai adormit. Ochii tăi se mișcă rapid de la un capăt la altul în timpul somnului REM.
În somnul REM, undele cerebrale și mișcările ochilor cresc. Ritmul cardiac și respirația cresc, de asemenea.
Cât somn ai nevoie?
Cantitatea recomandată de somn depinde de vârsta ta. De asemenea, variază de la persoană la persoană, dar CDCTrusted Source sugerează următoarele durate în funcție de vârstă:
- de la naștere până la 3 luni: 14 până la 17 ore
- 4 până la 12 luni: 12 până la 16 ore pe parcursul a 24 de ore, inclusiv somnul de după-amiază
- 1 până la 2 ani: 11 până la 14 ore pe parcursul a 24 de ore, inclusiv somnul de după-amiază
- 3 până la 5 ani: 10 până la 13 ore pe parcursul a 24 de ore, inclusiv somnul de după-amiază
- 6 până la 12 ani: 9 până la 12 ore
- 13 până la 18 ani: 8 până la 10 ore
- 18 până la 60 de ani: 7 sau mai multe ore
- 61 până la 64 de ani: 7 până la 9 ore
- 65 de ani și mai în vârstă: 7 până la 8 ore
Ce se întâmplă dacă nu dormi suficient?
Fără suficient somn, corpul tău întâmpină dificultăți în funcționarea corectă. Deficiența de somn este legată de probleme de sănătate cronice care afectează inima, rinichii, sângele, creierul și sănătatea mentală.
Lipsa somnului este de asemenea asociată cu un risc crescut de rănire atât pentru adulți, cât și pentru copii. Somnolența la volan, de exemplu, poate contribui la accidente auto grave și chiar la deces.
La adulții mai în vârstă, somnul deficitar este asociat cu un risc crescut de căderi și fracturi osoase.
Consecințele specifice ale privării de somn pot include:
- schimbări de dispoziție
- anxietate
- depresie
- memorie slabă
- concentrare și focalizare slabă
- funcție motorie scăzută
- oboseală
- sistem imunitar slăbit
- creștere în greutate
- tensiune arterială crescută
- rezistență la insulină
- boli cronice, precum diabetul și bolile de inimă
- creșterea riscului de deces prematur
Somnul ne menține sănătoși. Permite corpului și creierului să se repare, să se restaureze și să se reenergizeze.
Dacă nu dormi suficient, s-ar putea să ai efecte secundare precum memorie și concentrare slabă, imunitate slăbită și schimbări de dispoziție.
Majoritatea adulților au nevoie de 7 până la 9 ore de somn în fiecare noapte. Dacă ai dificultăți în a dormi, vorbește cu medicul tău sau cu un specialist în somn. Aceștia pot determina cauza subiacentă și pot ajuta la îmbunătățirea calității somnului tău.
