Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ne-am obişnuit să împărţim patul, perna, păturile... cu acarienii. Dar şi aşa, de fiecare dată când vine vorba de acarieni, brusc ne apucă mâncărimea de piele. Dar trebuie să mai acceptăm că nu trăim doar alături, ci chiar cu acarieni. Adică pe faţă, printre gene şi sprâncene, în pori sunt colonii de acarieni botezaţi “Demodex”. Nu-i vedem, pentru că nu depăşesc 0,5 mm, dar se îngrămădesc pe faţa noastră. Aceste fiinţe microscopice, cu vreo opt picioare, care ne duc cu gândul la păianjeni, se simt mai bine în porii plini cu sebum din zona nasului, obrajilor, bărbiei şi sunt mai sprinţari în timpul nopţii. Se pare că le place sebumul şi aşa s-ar explica avalanşa acarienilor la persoanele despre care spunem în limbaj comun că au tenul “gras”. Aceste creaturi minuscule îşi depun ouăle chiar în porii din aceste zone ale feţei.
După ce am aflat de aceşti musafiri nepoftiţi, suntem îndreptăţiţi să întrebăm dacă toţi găzduim pe faţă acarieni. Cercetătorii au analizat această problemă. Informaţiile dobândite de aceştia indică faptul că tenul nou-născuţilor nu a fost încă ocupat de fiinţele microscopice cu multe picioare. Este adevărat în număr mai mic, totuşi inclusiv pe faţa copiilor se găsesc acarieni. În privinţa adulţilor, toţi avem tenul înţesat de acarieni. Un nou studiu, realizat de un grup de biologi de la Universitatea de stat din Carolina de Nord, aduce dovezi potrivit cărora, de fapt, acarienii sunt o prezenţă sigură la adulţi, în schimb la tineri, mai rar, explică pentru Huffington Post, Rob Dunn, coautor al acestei cercetări. Până acum au fost inventariate 65 de specii de Demodex, dintre care două sunt specifice omului (Demodex folliculorum et Demodex brevis). Potrivit estimărilor, faţa noastră poate adăposti milioane de asemenea specimene.
Vestea bună este că acest proces de colonizare a tenului nostru este, totuşi, ţinut sub control de sistemul imunitar. Evident, cu condiţia ca acest sistem de apărare să funcţioneze la capacitate maximă. Aceasta este explicaţia faptului că asupra unor persoane acarienii nu au nici o influenţă. Ba, trec neobservaţi, hrănindu-se cu poftă cu sebumul aflat din belşug în pori. Dar în cazul unora, acarienii sunt provocatori de boli de piele. Una dintre acestea este cuperoza, susţine cercetătorul Keith Kavanagh de la Universitatea Naţională din Irlanda. Cercetătorul irlandez a descoperit că suferinzii de cuperoză au pe faţă de zece ori mai mulţi acarieni. Explicaţia este tot una pe bază de sebum. Se pare că la persoanele stresate se agravează cuperoza, ceea ce schimbă compoziţia sebumului, în sensul că devine mai hrănitor pentru acarieni.
