Atenţie la bromocriptină!

Agenţia Europeană a Medicamentului recomandă evitarea bromocriptinei pentru oprirea lactaţiei
Medicii trebuie să renunţe la prescrierea medicamentelor care au ca substanţă activă bromocriptina (care stopează lactaţia), recomandă Agenţia Europeană a Medicamentului. Comercializat sub numele de Parlodel şi sub forma de generic, în ţările Uniunii Europene, inclusiv în Romania, bromocriptina este substanţa activă care acţionează asupra circuitelor nervoase ale dopaminei. Bromocriptina este folosită în cazul pacienţilor suferinzi de maladia Parkinson şi, de asemenea, este frecvent prescrisă femeilor care aşteaptă să nască şi nu doresc să alapteze.

Efecte cardio, neuro şi psihiatrice
Agenţia franceză a medicamentului (ANSM) a semnalat deja efectele secundare “rare, dar uneori grave” în mod deosebit efecte cardiovasculare –  accidental vascular cerebral, infarctul şi hipertensiunea arterială –, efecte neurologice (convulsii) şi efecte psihiatrice (halucinaţii). Pentru aceste motive ANSM a cerut reevaluarea bromocriptinei.

Comitetul european de coordonare (CMDh) din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului, entitatea europeană ce reprezintă diferitele agenţii naţionale ale medicamentului, a făcut recomandarea ca bromocriptina să nu mai fie utilizată în mod sistematic pentru prevenirea sau stoparea lactaţiei.

Astfel, medicamentele care conţin această substanţă ar mai putea fi prescrise pentru oprirea lactaţiei doar în “cazuri speciale”, cum este cazul unei mame cu infecţia HIV sau pentru evitarea stresului suplimentar instalat după pierderea bebeluşului în timpul sau imediat după naştere, precizează CMDh. De altfel, se ştie că, dacă femeia nu alăptează, lactaţia se întrerupe de la sine în una-doua săptămâni. “În plus, sunt alternative terapeutice pentru a evita bromocriptina, care pot fi folosite dacă se impune oprirea lactaţiei din raţiuni medicale, subliniază Agenţia franceză a medicamentului.

Bromocriptina este disponibilă în ţările Uniunii Europene încă din 1973, inclusiv în ţara noastră, şi numărul cert de efecte secundare raportate autorităţilor de specialitate este foarte mic, cu o rată de incidenţă estimată între 0,005% şi 0,4%, aminteşte CMDh.