Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este în puterea noastră să evităm o treime dintre cancere prin adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, în primul rând având o alimentaţie sănătoasă, avertizează profesorul doctor Pavel Chirilă, cu ocazia Zilei Mondiale a Nutriţiei (16 octombrie). Cancerul de tub digestiv este cel mai strâns legat de ceea ce mâncăm. Cele mai cancerigene substanţe aflate în alimente cu care ne hrănim zilnic sunt: sărurile nitrice, zahărul, unii aditivi etc. Sărurile nitrice ajung în organismul nostru din legume şi fructe crescute în soluri contaminate, din apă contaminată şi din alimente, în special mezeluri, care au în compoziţie săruri nitrice în cantităţi mult peste limite şi aşa periculoase. Or, din păcate, românii sunt un popor mare mâncător de mezeluri, ceea ce explică explozia cancerelor, în special a cancerului de tub digestiv. Profesorul Chirilă spune că sărurile nitrice în combinaţie cu pH acid din stomac provoacă reacţii din care rezultă nitrozamine. Sunt cunoscute 17 nitrozamine despre care se ştie că declanşează cancerul.
Cancerigen este şi zahărul consumat în cantităţi înspăimântătoare: europenii consumă, anual, în medie 33 kg pe cap de locuitor, americanii consumă 55 kg. Şi rezultatele se văd: epidemie de obezitate, de diabet, de cancer. Profesorul Chirilă subliniază că zahărul slăbeşte cpacitatea de luptă a florei saprofite din stomac cu factorii cancerigeni. Din cei peste 1.000 de adiviti alimentari, prof. Chirilă s-a oprit la benzoatul de sodiu şi aspartanul, suspectaţi că sunt declanşatori de cancer. În Europa Vestică, benzoatul de sodiu a fost scos în afara legii. Astfel, la Paris, răcoritoarele colorate conţin sorbat de potasiu, în timp ce la Bucureşti conţin benzoat de sodiu, spune profesorul Chirilă.
În prezent, în ţara noastră sunt înregistraţi aproximativ 480.000 de bolnavi de cancer. În Bucureşti sunt 50.000 de bolnavi de cancer şi, anual, din cauza acestei boli, mor 8.000 de persoane. În Europa, România înregistrează incidenţa cea mai mare la cancerele pulmonar, col uterin şi creier.
Profesorul doctor Natalia Cucu, directorul Laobratorului de cercetări epigenetice, atrage atenţia că nu mâncăm doar pentru a satisface papilele gustative, atraşi de ambalaje sau pentru a astâmpăra foamea, ci şi să ne hrănim genele, care deţin o informaţie genetică pe care nu trebuie să o modificăm prin substanţe toxice. Mai ales că aceste modificări ale zestrei genetice sunt cu bătaie lungă până la treia, chiar a patra generaţie. Cu scopul de a preveni cancerul, prof. dr Natalia Cucu a anunţat că, în curând, vom avea un test de salivă, prin care vom putea afla, de la vârste mici, dacă suntem susceptibili de cancer, obezitate, scleroză multiplă etc.
