Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, tipurile de microbi pe care copiii le adăpostesc în intestine ar putea contribui la dezvoltarea afecțiunii, susține un nou studiu, în care cercetătorii au constatat, folosind Inteligența Artificială, că există diferențe considerabile între microbiomul persoanelor cu autism și al celor fără această afecțiune. Constatarea crește potențialul de a dezvolta teste de diagnosticare mai rapide și mai eficiente, dar și strategii terapeutice pentru autism.
Autismul, numit și tulburare de spectru autist (TSA), este o afecțiune care se poate dezvolta pe tot parcursul vieții și afectează modul în care o persoană comunică, interacționează și procesează informațiile. Ratele de autism au crescut în ultimele decenii, în mare parte datorită unei conștientizări mai mari și a criteriilor utilizate pentru diagnosticarea afecțiunii.
Deși ideea legată de o potențială legătură dintre autism și microbiomul intestinal a fost lansată încă din anii ’90, când mai mulți părinți au început să raporteze schimbări în comportamentul copiilor lor autiști atunci când aceștia luau antibiotice sau unele medicamente care suprimă bacteriile intestinale, rezultatele cercetărilor ulterioare nu au fost concludente.
Cu ajutorul noilor tehnologii însă, oamenii de știință au reușit să facă cercetări mult mai detaliate. Este și cazul unei cercetări publicate, luni, în Nature Microbiology, care a cimentat legătura dintre autism și microorganismele care locuiesc în intestin.
Dacă cercetările anterioare s-au concentrat exclusiv pe diferențele dintre bacterii, pentru a explora fenomenul în detaliu, echipa de cercetători, condusă de gastroenterologul Siew Ng de la Universitatea Chineză din Hong Kong, a studiat nu doar bacteriile tractului digestiv, ci și ciupercile, virusuri și arheele (microorganisme care sunt similare bacteriilor) care pot fi găsite acolo.
51 de tipuri de bacterii, 18 virusuri și 7 fungi modificați
Ei au secvențiat probe fecale de la 1.627 de copii, atât cu diagnostic, cât și fără diagnostic de autism, analizând toate regnurile diferite de microbi care pot fi găsite acolo. Și această analiză a relevat diferențe puternice între microbiomul copiilor cu autism și cel al copiilor care nu aveau acest diagnostic.
În total, 51 de tipuri de bacterii, 18 virusuri, 14 arhee, șapte ciuperci și o duzină de căi metabolice au fost modificate la copiii cu autism.
Înarmați cu un algoritm de învățare automată, o formă de inteligență artificială (AI), oamenii de știință au reușit să identifice copiii cu autism cu o precizie de până la 82%, pe baza a 31 de microbi și funcții biologice din sistemul digestiv.
Este unul dintre cele mai ample și mai cuprinzătoare studii de acest gen efectuate până acum, iar rezultatele nu numai că arată asocierea dintre intestin și autism, dar oferă și o cale de urmat atât pentru studiile privind mecanismele din spatele autismului, cât și pentru testarea acestuia la copii într-un mod relativ simplu și neinvaziv.
„De obicei, durează trei până la patru ani pentru a pune un diagnostic confirmat pentru autismul suspectat, majoritatea copiilor fiind diagnosticați la vârsta de șase ani”, a spus profesorul Qi Su de la Universitatea Chineză din Hong Kong, unul dintre autorii cercetării, potrivit The Guardian. „Panoul nostru de biomarkeri din microbiom are o performanță ridicată la copiii cu vârsta sub patru ani, ceea ce poate ajuta la facilitarea unui diagnostic precoce”.
„În timp ce factorii genetici joacă un rol substanțial în autism, microbiomul ar putea acționa ca un factor care contribuie prin modularea răspunsurilor imune, a producției de neurotransmițători și a căilor metabolice”, a explicat Su, precizând că acest lucru nu implică neapărat cauzalitatea, dar sugerează că microbiomul ar putea influența severitatea sau expresia simptomelor spectrului autismului.
Constatarea sugerează că o testare de rutină a unei probe de scaun ar putea ajuta medicii să identifice autismul devreme, ceea ce înseamnă că oamenii ar primi diagnosticul și, sperăm, sprijinul, mult mai repede decât cu procedura îndelungată utilizată în clinicile de astăzi.
În România, incidența tulburărilor de spectru autist în rândul copiilor de școală primară ajunge la 14,3%, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, însă nu există o statistică oficială care să prezinte un număr exact atât al copiilor și al adulților cu autism din țara noastră, iar TSA continuă să fie subdiagnosticate.
Factori de risc implicați în apariția TSA
Legat de factorii care pot duce la apariția TSA, până în prezent au fost emise mai multe ipoteze, fiind, în general, acceptată varianta potrivit căreia autismul este cauzat de interacțiunea mai multor factori etiologici de natură genetică (moșteniți), de mediu sau neurobiologici. Însă nu a fost identificată o cauză exactă pentru apariția autismului.
Printre factorii de risc implicați în TSA se regăsesc:
- anumite afecțiuni genetice, cromozomiale, care fie au o componentă ereditară, fie apar spontan;
- un frate sau alte rude de gradul 1 cu autism;
- prematuritatea, de regulă mai mică de 36 de săptămâni;
- complicații la naștere;
- vârsta înaintată a părinților: mama cu vârsta de peste 35 de ani, tatăl cu vârsta peste 40 de ani
- expunerea la poluarea aerului sau la anumite pesticide ori administrarea anumitor tratamente medicamentoase în timpul sarcinii.
