Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cancerul este cauzat adesea unei "lipse de noroc", mutaţii aleatorii survenind în procesul de divizare a celulelor, mai degrabă decât unor cauze genetice sau a unui mediu nefavorabil - este concluzia unui grup de cercetători americani, al căror studiu a apărut joi în revista Science.
Cercetarea oamenilor de ştiinţă de la Universitatea "Johns Hopkins" nu ia totuşi în calcul cancerul de sân, cel mai frecvent la femei, şi nici pe cel de prostată, al doilea cel mai des întâlnit la bărbaţi (după cancerul de piele), arată 20minutes.ch de vineri.
Din numărul de cazuri de cancer constatate la adulţi, circa două treimi s-ar putea explica prin mutaţii genetice aleatorii, care duc la creşterea tumorilor, o treime fiind rezultatul unor factori genetici sau al unui mediu nefavorabil.
"Studiul arată că riscurile de a face cancer pot creşte dacă oamenii fumează sau dacă au alte obiceiuri de viaţă nesănătoase", afirmă unul din autorii cercetării, Bert Vogelstein, profesor de oncologie la Universitatea de Medicină "Johns Hopkins". "Realitatea este că multe forme de cancer se datorează în mare parte unei lipse de noroc şi mutaţiei unei gene care va provoca un tip de cancer, fără nicio legătură cu modul de viaţă sau cu factori ereditari", adaugă el.
Cei care trăiesc mult, deşi fumează sau se expun la soare fără să se protejeze, fără să dezvolte un cancer, nu au neapărat "gene bune": "Adevărul este că majoritatea dintre ei au pur şi simplu mult noroc", afirmă Vogelstein.
În cadrul studiului, cercetătorii s-au ocupat de procesul natural de reînnoire a celulelor din corpul uman, care duce la înlocuirea celulelor moarte din organism. Cercetătorii au observat de multă vreme că formele de cancer apar când celulele-stem comit diferite erori, mutaţii. Studiul menţionat de 20minutes.ch este însă primul care încearcă să afle proporţia numărului de cazuri de cancer declanşate de acest proces faţă de cele cauzate de genetică sau de un mediu nefavorabil.
"Schimbarea obiceiurilor de viaţă ar fi foarte utilă pentru evitarea unor forme de cancer, însă complet ineficientă pentru altele", afirmă Cristian Tomasetti, biomatematician şi asistent oncologie la "Johns Hopkins". "Ar fi necesare resurse suplimentare pentru descoperirea unor mijloace de depistare a acestor tipuri de cancere aleatorii în stadiu precoce, când pot fi tratate", încheie el.
