Cu insomnia, la neurolog

Mulți români suferă de tulburări ale somnului şi le tratează cu două ceaiuri şi trei pastile
Nu dormi, ia o pastilă! Este reţeta multor români care au insomnii. Conf. dr. Cristina Panea, şefa Clinicii neurologie a Spitalului de Urgenţă Elias, avertizează că tulburările somnului sunt preponderent de natură neurologică şi sunt frecvent neglijate.

«Tulburările somnului sunt în mare măsura neurologice şi sunt un capitol neglijat în ţara noastră. La ora actuală, la noi, sunt diagnosticaţi şi trataţi pacienţii cu probleme de respiraţie în somn, apneea de somn, de care se ocupă colegii pneumologi. Dar cei cu apnee reprezintă sub 20% din totalitatea celor care au tulburări de somn, de care nu sunt conştienţi. Or, această patologie este predominant neurologică, pentru că mecanismele de producerea şi menţinerea somnului sunt neurologice».

Tulburările somnului au multiple cauze. «Pot fi, pe de o parte, reacţii la modul de viaţă şi la stres, care determină insomnii sau o igienă incorectă a somnului. Mă refer în special la tinerii care pierd nopţile, care-şi modifică ritmul de somn cu consecinţe majore asupra stării de sănătate pe termen scurt şi lung. Pe de altă parte, pot fi boli intrinseci ale creierului. Dar nu suntem conştienţi de ele, le considerăm stări banale pe care le tratăm cu două ceaiuri şi trei pastile şi, apoi, ne văităm de tulburări de atenţie, de oboseală, scăderea randamentului profesional. În realitate, sunt tulburări de somn», explică conf. dr. Panea.

Tulburările somnului reprezintă un capitol care ar trebui dezvoltat pentru a mari numărul pacienţilor trataţi. Avem deja câteva centre la Spitalele Elias, Universitar din Bucureşti, la Tg. Mureş, Cluj Napoca, sunt nişte încercări la Iaşi. «Vreau să dezvoltăm partea de neurologie care este prioritară în patologia somnului. Tulburarea de respiraţie în somn este o consecinţă a dereglărilor somnului. Dar tulburările de somn se pot extinde asupra circulaţiei sângelui, activităţilor intelectuale, a gândirii, memoriei etc. Este foarte bine că se tratează tulburările de respiraţie, pentru că după insomnie, sunt pe locul doi în frecvenţa tulburărilor somnului. Dar trebuie abordate global, inclusiv cu ajutorul psihatrilor, care se ocupă de insomnii, dar din punct de vedere al tratării sindromului în sine şi nu al definirii formei, şi al abordării cauzei. Insomnia nu se rezumă: Nu dormi, ia o pastilă!», preciza conf. dr. Panea.

Prea puţini neurologi
Mai sunt pacienţi, care au aşa-zisa spasmofilie. Conf dr. Panea spune că, din punct de vedere ştiinţific, spasmofilia nu există. De fapt, sunt pierderi de conştienţă sau modificări fără pierderea completă de conştienţă generate de o grămadă de boli. «De la o simplă reacţie anxioasă, care nu este o boală, ci o tulburare, numită elegant spasomofilie, până la boli severe, cardiace, care neglijate pot să ducă la stop cardiac sau tumori. Avem foarte multe epilepsii, care se ascund sub termenul de spasmofilie şi rămân netratate».

Toate statisticile arată că avem puţini neurologi raportat la populaţia ţării: în urmă cu zece ani, erau 800, acum sunt aproximativ 500 prin ieşirea firească la pensie a unor specialişti, plecarea în străinătate şi a numărului alarmant de mic de locuri la rezidenţiatul organizat de Ministerul Sănătăţii. «Foarte mulţi neurologi tineri pleacă în străinătate pentru că îşi doresc să practice medicina conform protocoalelor: acces nelimitat la explorări pentru a nu mai fi expuşi nemulţumirii personale şi a pacienţilor, dar şi riscului de a fi acuzaţi de malpraxis, fără nici o vină. Adică, ştii ce trebuie să faci, dar n-ai cu ce. Necesarul de neurologi este enorm pentru că avem o patologie neurologică exrem de frecventă şi, totuşi, în mod inexplicabil, numărul de locuri scoase la rezidenţiat este foarte mic», subliniză conf. dr Panea.